Aditivi Alimentari

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Aditivi Alimentari.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 161 de pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

COLORANŢII ŞI CLASIFICAREA LOR

Coloranţii sunt combinaţii organice, naturale sau sintetice, ele însăşi

colorate, dar care au şi proprietatea de a colora. Pentru ca o combinaţie

chimică organică colorată să fie şi materie colorantă, ea trebuie să

îndeplinească anumite condiţii de solubilitate, de stabilitate la lumină sau la

alţi agenţi fizici, de aderenţă etc.

O substanţă apare colorată datorită prezenţei în moleculă a unor

grupe de atomi, numite cromofori, fiecărui cromofor corespunzându-i una

sau mai multe benzi în spectrul vizibil sau în ultraviolet. Poziţia benzilor de

absorbţie a unui cromofor este influenţată de existenţa în moleculă a altor

cromofori şi prin urmare nuanţa unui material colorant depinde de structura

chimică a substanţei. Principalele grupe cromofore sunt:

– grupa nitrozo (–NO)2

– grupa nitro (–NO2)

– grupa azo (–N=N–)

– grupa tiocetonică ( C=S)

– grupa cetonică ( C=O)

– dubla legătură (–C=C–).

Ultimele două grupe trebuie să existe în număr mai mare într-o

moleculă, pentru ca să apară culoarea.

Pentru ca o substanţă colorată să fie şi materie colorantă, ea trebuie

să conţină în moleculă şi alte grupe, numite auxocrome, care produc o

închidere şi o intensificare foarte mare a culorii.

Principalele grupe auxotrone sunt: grupele amino, grupele hidoxilfenolice,

precum şi derivaţii lor alchilaţi (aminele secundare şi terţiare şi

eterii fenolici).

Coloranţii alimentari pot fi clasificaţi după mai multe criterii şi

anume:

- după natura lor, în care caz pot fi: naturali şi sintetici;

- după culoarea pe care o prezintă şi o imprimă produselor la

care se adaugă ei pot fi: galbeni, oranj, roşii, albaştri, verzi, bruni, negri şi

C. Jianu

4

cu nuanţe diverse (această clasificare este făcută şi pentru coloranţii alimentari admişi de Comunitatea Economică Europeană şi FDA — S.U.A.). Pentru industriala agroalimentară trebuie să avem în vedere clasificarea făcută de Comitetul Mixt de Experţi FAO/OMS care a examinat coloranţii din punct de vedere al specificaţiilor chimice şi după rezultatele evaluării toxicologice.

Având în vedere specificaţiile chimice, coloranţii au fost împărţiţi în patru categorii: – Categoria I cuprinde coloranţii alimentari pentru care Comitetul de Experţi FAO/OMS a fixat norme de identitate şi puritate. – Categoria a II-a ce cuprinde coloranţii pentru care Comitetul de Experţi FAO/OMS nu a fixat încă norme de identitate şi puritate, aşteptându-se rezultatele studiilor toxicologice în curs asupra anumitor substanţe de compoziţie definită. – Categoria a III-a ce cuprinde coloranţii alimentari despre care Comitetul de Experţi FAO/OMS nu dispune de date chimice suficiente pentru a putea stabili norme de identitate şi puritate satisfăcătoare. – Categoria a IV-a ce cuprinde coloranţii alimentari pentru care Comitetul de Experţi FAO/OMS nu a putut să fixeze norme de identitate şi puritate, fie din cauza datelor toxicologice nefavorabile, fie din cauză că aceste produse, recunoscute ca nocive, nu pot fi admise ca aditivi alimentari.

Fisiere in arhiva (1):

  • Aditivi Alimentari.pdf