Ciprinicultura

Imagine preview
(7/10)

Acest curs prezinta Ciprinicultura.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 15 fisiere doc de 200 de pagini (in total).

Profesor: Dr. Ing. MIrcea Cuvinciuc

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Dintotdeauna omul a fost culegator, vânator si pescar. Supravietuirea speciei umane a fost conditionata în epoca primitiva de abilitatea de a-si asigura în permanenta hrana necesara. Pestele a fost si este o componenta importanta în alimentatia omului. Tehnica pescuitului a cunoscut progrese ,,pas cu pas de la pescuitul cu mâna la ostie, cârlig, capcane (oboare) si plase. C.C.GIURASCU afirma în Istoria pescuitului si pisciculturii în România ( pag. 40 ) &ca în epoca neolitica omul începe sa foloseasca la pescuit plasa.

Nevoia de asigurare a hranei l-a obligat pe om sa observe si sa transmita urmasilor informatii privind speciile de pesti. Astfel, începutul ,,cercetarilor ihtiologice se pierde în negura vremurilor si nu poate fi localizat cu precizie în timp si spatiu. Cunoasterea stiintifica a pestilor începe cu ARISTOTEL (384-322 î.e.n.) care descrie cu precizie 260 de specii de pesti. Observatiile privind biologia si anatomia pestilor sunt valabile si azi. Aristotel a descris alcatuirea ficatului, splinei, vezicii biliare, stomacului si apendicilor pilorici.

JOHN RAY (1627-1705) si F.WILLOUGHBY (1635-1672) publica în 1686 ,,Historia piscium în care fac prima clasificare a 420 de specii de pesti si folosesc nomenclatura binara.

Suedezul P. ARTEDI este considerat cel mai mare hitiolog al sec. XVIII. A redactat 5 lucrari publicate postum: Biblioteca ichtyologica, Philosophia ichtyologica, Genera piscium, Species piscium si Synnonymia piscium. C. Linne îl numeste ,,ichtyologorum longe princeps.

C. LINNE este întemeietorul nomenclaturii binare moderne. Alcatuieste o clasificare riguros stiintifica si descrie 61 genuri si 2600 specii de pesti.

În spatiul românesc primele atestari privind bogatia mare a apelor în pesti valorosi apartine poetului Ovidiu care în lucrarea ,, Halieutica încheie cu ,, & si tu în ape straine slavit Acipenser

La mesele regilor Burebista si Decebal se serveau fripturi de sturioni si uriase castroane cu icre negre.

Stefan cel Mare printr-un document din 19 febr. 1447, daruieste anual Manastiri Neamt ,,doua mejii de sturioni si trei chintale de icre negre.

Calatori straini au vizitat teritoriul actual al României si au consemnat dezvoltarea pescuitului si bogatia mare în peste valoros: Reicherstorf care a vizitat Moldova în timpul domniei lui Petru Rares, Gionandreia care a vizitat Moldova în anii 1564-1565, episcopul Bondini care a vizitat Galatiul în 1466, Del Chiaro, secretarul domnitorului C. Brâncoveanu, s.a. Marsigli publica în 1726 ,,Danubius pannonico mysicus (observationibus)

Cresterea pestelui a aparut ca o necesitate fireasca pentru societatea umana aflata în expansiune numerica si transformare sociala profunda. Perfectionarea uneltelor si metodelor de pescuit a condus la realizarea unor capturi mai mari decât consumul imediat, ceea ce i-a determinat pe oameni sa gândeasca posibilitatea stocarii pestelui viu, la început pentru perioade scurte, probabil în oboare realizate la malul râului sau a baltii si apoi pentru perioade mai lungi în mici brate ale râului care puteau fi izolate, în balti mici si apoi în râmnice, helestee si când s-a inventat roata cu zbaturi, în iazurile construite în special pentru mori.

Primele atestari privind cresterea pestelui apar în China si Japonia. Chinezul FAN LI scrie în anul 473 i. e. n., primul  Tratat de Piscicultura din lume. Chinezii introduceau în helestee pentru îngrasat, pestii prinsi din cursurile naturale de apa.

În Europa, surse documentare atesta aparitia preocuparilor de a creste peste înca dinainte de era noastra si se observa usor dezvoltarea progresiva a activitatii.

Scriitorul roman Varo (116  28) descrie  vivarii si piscine.

Columela scrie, în primul veac al erei crestine, cartea De re rustica( Despre agricultura) unde mentioneaza preocuparea pentru cresterea pestilor în crescatorii mari din râuri si lacuri.

Se presupune ca originea pisciculturii în Europa dateaza din Epoca Romana si este în legatura cu propagarea crestinismului, în scopul respectarii preceptelor religioase privind regimul alimentar. Comunitatile monahale au avut un rol important în dezvoltarea pisciculturii.

Hildegard von Bingen (1098-1179), stareta abatiei Saint Rupert descrie 30 specii de pesti si scrie un studiu privind depunerea icrelor (reproducerea) la pesti.

Pestele era pescuit mai usor daca se scadea nivelul apei din balti prin saparea unui canal si din iazuri prin taierea barajului (digului). Aceste operatiuni se realizau periodic ( la 3-5 ani ) dar necesitau volume mari de munca si, desigur, cheltuieli periodice mari. Pentru a se evita asemenea incoveniente, un calugar a imaginat (a inventat) instalatia de evacuare a apei, folosita si azi, cu numele de calugar.

Gospodarii de helestee întâlnim în sec. Xlll-XlV în Cehia, Galitia, Boemia, Polonia , s.a. Unele din aceste crescatorii s-au pastrat pâna astazi, ca cea din Witingau ( Cehoslovacia) fondata în 1358, crescatoria Zator (Galitia) înfiintata de regele Cazimir cel Mare, s.a.

In Rusia , primele helestee s-au construit în sec. XIII la manastirea Serghiev, ca peste parcat fiind mentionata cega .

Janus Dubravius (1486  1553 ) descrie rezultatele experimentale privind cresterea crapului in helestee. Cartea este reeditata in 1906 in limba germana având titlul Cartea despre helestee si pesti care sunt crescuti în ele  .

În secolele XV si XVI se constituie crescatorii de peste adevarate. Tarul Boris Godunov dispune amenajarea helesteului Borisovca cu suprafata de 83 ha, existent si pâna în prezent. In sec. XVII acestea se dezvolta mult. Obiectul pisciculturii îl constituia crapul, apoi stiuca si linul. Zaozerski în cartea sa Patria tarista în sec. XVII  mentioneaza existenta unor salbe de iazuri: 37 iazuri în Izmailova, 10 în Stepanov, 9 în satul Alexeev precum si popularea unui iaz în lungime de 120 stânjeni cu 50 bucati stiuca, 170 buc. platica, 90 buc. vaduvita aurie si 50 buc. vaduvita. În anul 1662 boierul Moruzov porunceste pescuiri si populari cu platica, cega si caras, transportul pestelui viu cu apa si primenirea acesteia.

Fisiere in arhiva (15):

  • Curs 10.doc
  • Curs 11r.doc
  • Curs 12.doc
  • Curs 13.doc
  • Curs 14.doc
  • Curs 2.doc
  • Curs 3 .doc
  • CURS 4 .doc
  • Curs 5.doc
  • Curs 6.doc
  • Curs 7 .doc
  • Curs 8.doc
  • Curs 9.doc
  • curs nr.1 .doc
  • programa analitica.doc

Alte informatii

14 cursuri despre cresterea ciprinidelor UNIVERSITATEA DE STIINTE AGRICOLE SI MEDICINA VETERINARA ,,ION IONESCU DE LA BRAD IASI FACULTATEA DE ZOOTEHNIE SPECIALITATEA: PISCICULTURA