Clasificarea Solurilor

Imagine preview
(7/10)

Acest curs prezinta Clasificarea Solurilor.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 5 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Prima clasificare a solurilor Romaniei, facuta la inceputul secolului de Gh. Munteanu-Murgoci, era bazata pe principiile clasificarii genetice a scolii de pedologie rusesti, fondata de V. V. Dokuceaev.Solurile erau clasificate dupa caracteristicile profilului lor, considerate in starnsa dependenta cauzata cu factorii pedogenetici si cu procesele pedigenetice specifice.

Sistemul roman de clasificare cuprinde urmatoarele unitati taxonomice dw sol: clasa,tipul si subtipul, precum si varietatea, familia, specia texturala si varianta.

Clasa de sol reprezinta totalitatea solurilor al caror profil morphologic prezinta un anumit orizont pedogenetic essential, considerat diagnostic, pentru clasa respective.

Tipul de sol reprezinta o grupa de soluri, separate in cadrul clasei de sol, caracterizata printr-un anumit mod specific de manifestare a unuia sau mai multora dintre urmatoarele elemente diagnostic.

Subtipul de sol constituie o subdiviziune a tipului de sol, separate in functie de gradul de dezvoltare a profilului.

Varietatea de sol reprezinta o subdiviziune separate in cadrul subtipului de sol tinandu-se seama de unul sau mai multe dintre caracteristice urmatoare: salinizare, alcalizare, gradul de eroziune sau colmatare a solului.

Familia de sol este o subdiviziune, separate in cadrul subtipului si varietatii de sol, in functie de natura materialului parental si de compozitia granulometrica a acestuia.

Specia de sol reprezinta unitatea taxonomica de de detaliu, care precizeaza caracteristicile texturale ale solului, in cazul solurilor minerale, sau gradul de transformare a materiei organice, in cazul solurilo organice si variatia acestuia pe profil.

Varianta de sol reprezinta cea mai de detaliu unitate taxonomica, conceputa pentru a reflecta influenta antropica asupra solului.Ea se separa in functie de urmatoarele criterii: mod de folosinta, modificari survenite in sol prin utilizarea in productie; tipul si gradul de poluare.

Clasificarea sulurilor

1. Clasa molisoluri

Clasa molisolurilor cuprinde urmatoarele tipuri de sol:

- sol balan;

- cernoziom;

- cernoziom cambic;

- cernoziom argiloiluvial;

- sol cernozioomoid;

- sol cenusiu;

- rendzina;

- pseudorendzina.

Molisolurile sunt cele mai raspandite soluri din Romania, fiind dominanate in Campia Romana, Campia Banato-Crisana, dobrogea, Campia Moldovei, partea sud-estica a Podisului Moldovei, partea sudica a Campiei Transilvania.Sunt soluri tinere, slab-moderat evaluate, in conditii de drenaj natural moderat pana la bun. Apa freatica este situate la peste 5-10 m adancime.

2. Clasa argiluvisolurilor

Clasa argiluvisolurilor include uramtoarele tipuri:

- solul brun-roscat;

- solul brun-argiloiluvial;

- solul brun-roscat luvic ;

- solul brun luvic;

- luvisolul albic;

- planosolul.

Argiluvisolurile domina in invelisul de sol al dealurilor suncarpatice si banato-crisene, in podisurile si piemonturile de la exteriorul Carpatilor, in Podisul Tarnavelor si Podisul Somesan; apar, de asemenea, pe suprafate apreciabile in partea nordica a Campiei Romane, in Campia Somesului, in partea nord-vestica Podisului Barladului, in depresiunile intramontane si submontane ( Oas, Baia Mare, Brasov, Fagaras, Hateg etc.). Sunt soluri relative vechi, dezvoltate in conditii de drenaj natural in general bun sau moderat; apa freatica este situate de regula la peste 5 m adancime, cu exceptia unor areale din campii sau terase.

Argiluvisolurile sunt soluri de culoare deschisa, cu profile net diferentiat, cu acumulare de humus brut nesaturat, cu insusiri fizice, fizico-chimice, chimice si biochimice, si cu potential de fertiliate moderat. Sunt folosite atat in agricultura ca teren arabil, indeosebi pentru culture de cereale si plante tehnice sau furajere, cat si in slvicultura, pomicultura si viticulture, sau pentru pasuni si fanete.

Fisiere in arhiva (1):

  • Clasificarea Solurilor.doc