Cursuri Plante Medicinale

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Cursuri Plante Medicinale.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 6 fisiere doc de 25 de pagini (in total).

Profesor: Marcel M. Duda

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

1. GENERALITĂŢI

1.1. IMPORTANŢA CULTIVĂRII PLANTELOR MEDICINALE

Plantele medicinale sunt o categorie de specii vegetale care acumulează în unele părţi ale plantei diverse principii active utile în tratarea diferitelor afecţiuni ale corpului uman sau animal. Până în urmă cu un veac, aproape toate “leacurile” folosite de om erau de origine vegetală (Muntean şi col., 2001). Plantele medicinale, sub diverse forme, “slujesc” sănătatea cu succes, încă de la începuturile lumii.

Odată cu dezvoltarea chimiei o parte din remediile populare au primit o altă formă, a fost modernizate. De cele mai multe ori efectul folosirii plantelor medicinale este mai lent, necesitând un tratament mai îndelungat, dar este mai puţin “riscant” şi mai ieftin. Efectul plantelor medicinale este mai complex, acționând asupra mai multor organe sau sisteme concomitent. Plantele medicinale produc mai puţine şi mult mai reduse efecte secundare (Lăzurca, 1994).

Numeroase studii ştiinţifice au demonstrat că medicamentele “de sinteză”, cu structuri necunoscute organismului uman, și care reprezintă, de fapt, o intervenție artificială asupra organismului uman, pot declanşa reacţii de respingere, cu toxicitate şi, uneori, cu urmări întârziate. Americanii recunosc că peste 70% din îmbolnăviri se datorează folosirii medicamentelor de sinteză. Acestea au efecte rapide în cazul boli acute, dar efectele secundare produse au provocat manifestarea altor afecţiuni, unele chiar mai grave. Arsenalul terapeutic a depăşit 200.000 de produse farmaceutice şi creşte în continuare. Progresele realizate în fabricarea medicamentelor de sinteză au fost umbrite de multiplele efecte negative. Agresiunea produselor de sinteză asupra organismului uman, precum şi reacţiile de respingere a organismului, determină în primul rând reacţii de tip alergic, dar şi multe alte efecte.

Medicamentele care se prescriu, de fapt trateaza efectele si nu cauzele bolii. Aceasta permite mentinearea oamenilor bolnavi in continuare si beneficii de zeci de miliarde, pentru firmele de farmaceutice (de pe net).

Tot mai mulţi sunt cei care cunosc efectele dezastruoase ale medicamentelor de sinteză asupra sănătăţii şi renunţă la tratamentele alopate şi la medicina convenţională, apelând la tratamente naturiste cu plante medicinale, regimuri alimentare de purificare, programe de dezintoxicare a organismului de substanţele chimice (de pe net).

Farmacistul Dr. Ovidiu Bojor susţine că cel puţin 50% din medicamente pot fi înlocuite cu produse din plante (Şt. Manea, 2007).

“Orice medicament are efecte secundare, care pot fi tratate cu alte medicamente, care, la rândul lor nu se abţin de la efectele secundare şi... vezi în ce ai intrat? Oare mai poţi să-ţi dai seama, şi cât timp?” (Peter Gluck, 2007).

Arabella Melville şi C. Johnson, citaţi de Şt. Manea, 2007, arată următoarele: în SUA şi Anglia mor mai mulţi oameni în urma folosirii medicamentelor de sinteză decât în accidentele rutiere; în Anglia peste 2400 rapoarte arată efectele negative şi arată că medicamentele de sinteză ajută doar în prima parte a bolii dureroase. De aceea, tratamentele trebuiesc făcute cu produse naturale, netoxice şi acceptate de organismul uman.

Plantele, din punct de vedere biochimic, fiind organisme vii, conţin substanţe analoge sau compatibile cu ale corpului uman sau animal. În constrast, cele mai multe dintre medicamentele de sinteză actuale sunt substanţe inexistente în natură, cu efecte imprevizibile în organismele vii (Dragoş şi col., 2002).

În trecut preparatele farmaceutice se numeau droguri (drug En = doctorie, medicament). În zilele noastre acest termen se foloseşte mai mult pentru stupefiante.

Plantele medicinale se pot folosi ca atare, cu uşoare preparări, sau pot constitui materie primă în industria farmaceutică sau alimentară. Sub formă de preparate simple îşi pot face efectul în câteva zile şi nu mai necesită medicaţie în paralel pentru afecţiuni uşoare, însă, trebuie ştiut, că în cazul unor afecţiuni severe, plantele medicinale nu trebuie să suprime total medicamentele, ci să le completeze în ameliorarea simptomelor bolii.

Prin cultura plantelor medicinale se pot valorifica unele terenuri mai puţin productive, asigură cultivatorilor însemnate venituri, pot fi valoroase plante ornamentale sau melifere, iar recolta de plante medicinale constituie un important material de export. Ele pot fi extinse în cultura mare, în loturi şcolare, în parcuri şi grădini, îmbinând frumosul cu utilul (Muntean, 1990).

Cultura plantelor medicinale este importantă şi prin faptul că acestea sunt, de regulă, culturi ecologice sau chiar biologice. Nu este permisă aplicarea la aceste culturi de pesticide care să polueze produsul finit care serveşte la vindecarea oamenilor.

Hipocrate, părintele medicinei, definea starea de sănătate ca fiind integrarea perfectă în natură. Tot el spunea: “Medicul tratează, natura vindecă!”.

Îndelungata folosire a plantelor medicinale în medicină este un indiciu sigur al valorii şi utilităţii acestora şi în viitor. Se apreciază că pe plan mondial, se folosesc în prezent în fitoterapie aprox. 20.000 specii de plante medicinale şi aromatice, din care mai utilizate sunt aprox. 300 specii (Ionescu,1981, citat de Vârban, 2000).

Orientările actuale în medicină sunt grefate tot mai mult pe utilizarea fitoterapiei, ea constituind o reală posibilitate în terapeutica modernă, ca alternativă la chimioterapie sau alături de fizioterapie, electroterapie, igiena alimentaţiei etc. Medicina naturală se bazează în primul rând pe Fitoterapie şi colaborează strâns cu alte specialităţi medicale înrudite, cum ar fi: Homeopatia (ce se realizează cu remedii de origine vegetală, mai ales plante toxice, administrate, la început, în doze mai mici), Dietoterapia (care se bazează, de asemenea, în primul rând pe produse vegetale) şi Aromaterapia (tratamentul pe bază de uleiuri esenţiale - volatile). Fitoterapia implică şi conceptul de a trăi în armonie cu întregul regn vegetal, atât în plan fizic (Hipocrate spunea: "Fie ca alimentele să devină remedii, iar remediile alimente") cât şi afectiv. De aceea, cultivarea plantelor, plantarea unui pom, îngrijirea unei flori, trebuie să fie o parte integrantă a Fitoterapiei, în aceeaşi măsură ca şi prepararea infuziilor, extractelor sau decocturilor (Dragoş şi col., 2002).

În anul 1984 doctorul Russ Jaffe spunea: “Sănătatea este mai uşor de păstrat decât de obţinut”. Multe din maladiile lumii moderne sunt cauzate de stilul de viaţă total necorespunzător, consumul de cafea, alcool, tutun, droguri, medicamente de sinteză, cosmetice cu E-uri, factoritoxici de mediu, malnutriţie, poluarea chimică a alimentelor, la care se adaugă stresul cronic, iradierea cu microunde ş.a. Fitoterapia reprezintă o sursă de ameliorare şi vindecare a bolilor prin utilizarea efectelor benefice ale plantelor medicinale. Trebui menţionat şi subliniat că se vor utiliza doar acele plante medicinale care au fost cultivate şi condiţionate în condiţii ecologice (Şt. Manea, 2007).

Fisiere in arhiva (6):

  • 01.1 Importanta cultivarii PlMed.doc
  • 01.4 Clasificarea pl med.doc
  • 01.5 Recoltarea si cond prod.doc
  • 01.6 Posibilit de utiliz a mpv.doc
  • 03.04 Salvia off.doc
  • 04.11 Echinacea.doc