Entomologie C4

Imagine preview
(9/10)

Acest curs prezinta Entomologie C4.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier ppt de 65 de pagini .

Profesor: Talmaciu

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

Păduchele verde al trandafirului – Macrosiphum rosae ordinul Homoptera, familia Aphididae

Biologie şi ecologie. Este o specie polivoltină, dioecică, migratoare. Are ca plantă gazdă primară trandafirul, iar ca plantă gazdă secundară, specii din genurile: Dypsacus, Scabiosa, Valeriana etc.Iernează în stadiul de ou de rezistenţă de pus pe scoarţa tulpinii şi ramurilor de trandafir. Primăvara apare fundatrixul, care partenogenetic şi vivipar , dau naştere la câteva generaţii de fundatrigene, femele aptere şi aripate. În cursul lunii mai, femelele aripate migrează pe plantele gazdă secundare. Aici, tot partenogenetic şi vivipar, dau naştere la mai multe generaţii de femele virginogene aptere. În toamnă apar indivizi aripaţi, reprezentând forma sexupară, care mută din colonia de păduchi pe planta gazdă primară(trandafir) şi dă naştere la forma sexuată, respectiv masculi şi femele. După împerechere, femela depune oul de rezistenţă pe scoarţa tulpinilor de trandafir.

Plante atacate şi mod de dăunare. Atacă specii din genul Rosa, mai ales trandafirul şi măceşul. Sunt atacate frunzele, lăstarii, bobocii florali, păduchii înţeapă şi sug sucul celular. Elimină totodată roua de miere. Frunzele atacate se deformează, se răsucesc. Bobocii florali nu se mai deschid sau dau flori mici şi deformate lăstarii stagnează în creştere.

Măsuri de prevenire şi copmbatere. Distrugerea plantelor gazdă-secundare. Arderea tulpinilor şi a ramurilor de trandafir după tăierea arbuştilor, precum şi a măceşului pentru distrugerea ouălelor hibernante.

Aplicarea de tratamente chimice la avertizare, cu produse organofosforice, de contact sau sistemice: Sinoratox 35 CE- 0,15 %, Carbetox 37 CE- 0,3 %, Zolone 35 CE- 0,2 %, Dipterex 80 PU- 0,15 %; carbamice: Fernos PU- 0,05 %); sau piretroide: Decis 2,5 EC, Fastac 100 CE, Karate 2,5 CE, Meotrin 20 CE, toate în concentraţie de 0,025 %.

Măsuri de prevenire şi combatere

Viespea galbenă a trandafirului – Arge rosae ordinul Hymenoptera, familia Argidae

Biologie şi ecologie. Este o specie bivoltină. Iernează în stadiul de larvă matură(eonimfă) sau ca pupă, la 10-15 cm adâncime, în sol. Adulţii primei generaţii apar la sfârşitul lunii mai, începutul lunii iunie. După copulaţie, femelele depun ouăle în rânduri longitudinale, izolat, în orificii făcute cu ovipozitorul în lăstarii fragezi de trandafir. Ponta este acoperită cu o substanţă, care la uscare se înnegreşte şi produce formarea unor pete caracterestice. Incubaţia durează 8-12 zile. Larvele apărute migrează pe frunzele de trandafir şi în timpul hrănirii stau fixate pe marginea limbului foliar, având forma litere ,,S,, După 25-35 zile, larvele ajung la maturitate şi se retrag în sol, unde are loc transformarea în pupă. Durata stadiului de pupă este de 8-12 zile. Noii adulţi apar la sfârşitul lunii iuli,, iar în luna august are loc ponta. Incubaţia durează 6-8 zile. Larvele apărute se dezvoltă până în luna septembrie, când ajung la maturitate şi se retrag în sol pentru iernare.

Plante atacate şi mod de dăunare. Larvele atacă frunzele de trandafir şi măceş, preferând plantele cu port înalt. La început ele rod epiderma superioară şi parenchimul, apoi tot limbul frunzelor. Inciziile făcute în lăstari, pentru depunerea ouălelor, determină curbarea acestora şi dezvoltarea anormală a bobocilor florali. În urma atacului, plantele se debilitează, înfloritul este redus, florile sunt depreciate calitativ, iar lăstarii degeră peste iarnă.

Fisiere in arhiva (1):

  • Entomologie C4.ppt