Fitotehnie - Hameiul

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Fitotehnie - Hameiul.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 35 de pagini .

Profesor: Stanciu Alina

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Extras din document

CAPITOLUL 9

HAMEIUL

9.1. Importanta. Biologie. Ecologie

9.1.1. Importanta

Hameiul din flora spontana a fost cunoscut si utilizat din antichitate la prepararea unor bauturi (conurile) si în alimentatie (lastarii tineri porniti din butuc).

Primele culturi de hamei s-au initiat în centrul si vestul Europei, în secolul al VII-lea, fiind ulterior atestate si în unele scrieri. Pe masura dezvoltarii industriei berii suprafetele cultivate cu hamei au crescut treptat, în special în zonele mai umede si racoroase din Europa, la „periferia” zonelor de cultivare a vitei-de-vie, unde aceasta da rezultate mai slabe. În secolul XIV - XV, suprafete mai mari cultivate cu hamei sunt consemnate în Boemia, Bavaria si Belgia, unde se dezvolta si o importanta industrie a berii. În secolul nostru, o dezvoltare marcanta a industriei berii si o extindere a suprafetelor cultivate cu hamei, în di¬ferite tari, s-a înregistrat dupa cel de-al doilea razboi mondial.

În România, utilizarea hameiului provenit din flora spontana apoi cel obtinut din cultura este mentionata în scrieri începând din secolul al XIV - lea în Transilvania, apoi în Moldova (secolul al XV-lea) si în Muntenia, (secolul al XVI-lea). Documente scrise privind cultura hameiului la noi în tara dateaza din secolul al XVI-lea (1570), desi, probabil, primele culturi în sistem gradinaresc au fost înfiintate în sec. XIV - XV în cele trei principate românesti.

Utilizarile în industria berii. Hameiul este cunoscut astazi ca una din cele mai însemnate plante tehnice, prin faptul ca inflorescentele femele (conurile) reprezinta o materie prima indispensabila în industria berii. Conurile imprima însusirile cunoscute ale acestei bauturi: spuma, gustul si aroma specifica, culoarea si limpezimea, asigurând si conservabilitatea ei. Aceste însusiri sunt conferite, în principal, de lupulina produsa de conuri, care contine substante amare (acizi amari si rasini), uleiuri volatile si taninuri (cantitati mari de tanin se afla si în rahis) etc. Nici o alta substanta chimica (naturala sau sintetica) nu a putut înlocui lupulina din conurile de hamei, pentru a realiza însusirile fizico - chimice si gustative ale berii.

În industria berii, hameiul se utilizeaza sub forma de conuri uscate (150 -450 g/hl bere, iar pentru unele sortimente pâna la 1500 g/hl bere), pulbere fina presata sau nepresata, pulbere granulata, extract sau combinatii ale acestora, în ultimul timp, dozarea se exprima în grame acizi alfa/hl bere, revenind între 6,8 - 9,3 g acizi alfa/hl bere, pe plan mondial.

Productia mondiala, de bere si în tara noastra a înregistrat o crestere substantiala în ultimele decenii, dupa cum rezulta din datele prezentate în tabelul 9.1. (dupa Anuarul FAO si Anuarul Statistic al României).

Datorita însusirilor sale (continut scazut în alcool, gust placut, valoare alimentara si efectele sale diuretice si oarecum sedative ale sistemului nervos), berea este si va ramâne o bautura consumata de o mare parte a populatiei globului, în cantitati moderate.

Cresterea productiei mondiale de bere, cât si diversificarea sortimentelor si a tehnologiilor de fabricare, pentru a satisface preferintele si exigentele consumatorilor, a condus la cresterea cantitatii si calitatii productiei de conuri si la diversificarea sortimentului de soiuri cultivate.

În scop medicinal se utilizeaza conurile de hamei (Lupuli strobuli). Uleiul volatil din conuri imprima un efect calmant, sedativ al sistemului nervos. Substantele amare dau conurilor însusirile tonice, stomahice, stimuleaza secretiile gastrice, marind pofta de mâncare. Prezinta si actiune bacteriostatica asupra germenilor Gram - pozitivi. Ceaiul de conuri de hamei are proprietati anafrodisiace. Conurile de hamei se utilizeaza în compozitia ceaiurilor sedative, hipotensive si calmante ale sistemului nervos, în afectiuni renale si ca materie prima pentru obtinerea unui extract sedativ folosit în industria de medicamente.

Lupulina (lupulonul) poate produce unor persoane stari alergice (exeme sau dermatite).

Alte utilizari. Conurile de hamei se folosesc, într-o masura mai mica, si pentru aromatizarea pâinii. Lastarii tineri porniti din butuc primavara pot fi utilizati în alimentatia oamenilor sub forma supe sau salate.

Dupa recoltarea conurilor, frunzele si coardele de hamei tocate amestecate cu porumb constituie un furaj bogat în proteine (2,42%) si amidon (9,82%), fiind recomandat în hrana vacilor, deoarece conduce la sporirea productiei de lapte.

Hameiul este una din cele mai eficiente culturi agricole, plantatiile bine conduse tehnologic asigurând beneficii însemnate la hectar.

Tabelul 9.1.

Productia de bere - mondiala si a României

Specificare 1960 1970 1980 1990 1997

Productia mondiala de bere (milioane de hi) 418 643 924 1140 1.275

Productia de bere în România (milioane de hi) 1,62 4,25 9,90 10,53 7,65

9.1.2. Compozitia chimica a conurilor

Conurile de hamei - la maturitatea tehnologica - contin, în medie: 75 -80% apa, 20 - 25% substanta uscata, din care (în % din total substanta uscata), 10 - 20% compusi azotati (albuminoide, polipeptide, aminoacizi), 20 - 25% substante extractive neazotate (hidrati de carbon, dextrine, lignine, pectine), 8 -12% celuloza, 5 - 10% cenusa, 2 - 8% tanin, 8 - 25% substante amare si rasini, 0,2 - 2,5% ulei volatil.

Fisiere in arhiva (1):

  • Fitotehnie - Hameiul.doc

Alte informatii

Cursuri de Fitotehnie, Facultatea de Protectia Mediului din cadrul Universitatii din Oradea