Fizica si Agrometeorologie

Imagine preview
(9/10)

Acest curs prezinta Fizica si Agrometeorologie.
Mai jos poate fi vizualizat cuprinsul si un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier pdf de 131 de pagini .

Profesor: Sef lucr.drd. Nicolae Cojocaru

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras, cuprins si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domeniu: Agronomie

Cuprins

I MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI 3
II MĂSURĂTORI ŞI ERORI 9
III NOŢIUNI DE MECANICĂ 14
IV FENOMENE DE SUPRAFAŢĂ ŞI DE CONTACT 26
V FENOMENE MOLECULARE DE TRANSPORT 30
VI TERMODINAMICA 34
VII RADIOACTIVITATE 43
B. AGROMETEOROLOGIE
I INTRODUCERE 49
II ATMOSFERA ŞI RADIAŢIA 58
III TEMPERATURA SOLULUI ŞI A AERULUI 63
IV PRESIUNEA ATMOSFERICĂ 70
V VAPORII DE APĂ ŞI PRECIPITAŢIILE 78
VI EVAPORAREA ŞI EVAPOTRANSPIRAŢIA 88
VII VÂNTUL 93
VIII VREMEA ŞI MERSUL VREMII 103
IX NOŢIUNI DE CLIMATOLOGIE 108
X INFLUENŢA FACTORILOR CLIMATICI ASUPRA CREŞTERII ŞI DEZVOLTĂRII PLANTELOR 111
XI ACCIDENTE CLIMATICE (FENOMENE METEOROLOGICE DĂUNĂTOARE AGRICULTURII) 119
BIBLIOGRAFIE 129

Extras din document

CAPITOLUL MĂSURĂTORI ŞI UNITĂŢI

2.1. Constituirea unui sistem. Un sistem de unităti este un ansamblu de unităti legate prin formule.

Teoretic, alegerea unitătilor se poate face în mod arbitrar, dar mărimile care intervin în diferite

domenii ale ştiintelor fizice nu sunt independente. Se ajunge atunci la un sistem “incoerent” în care

legile fac să intervină coeficienti numerici total inutili şi incomozi.

Ca urmare, se construieşte un sistem “coerent” urmărind o alegere triplă:

• alegerea unui număr minim de mărimi independente care să permită descrierea ansamblului

ştiintelor fizice: acestor mărimi le sunt asociate unitătile fundamentale.

• alegerea naturii acestor mărimi, scopul fiind ca unitătile fundamentale să fie definite cu cea

mai bună precizie posibilă: unitătile fundamentale sunt definite plecând de la etaloane

fundamentale (element material, de la care se utilizează o anumită proprietate).

• alegerea unor relatii de definitie a mărimilor derivate: unitătile sunt coordonate astfel încât

coeficientii numerici să fie cel mai frecvent egali cu 1.

Exemple:

Fiind fixate unitătile fundamentale pentru lungime şi pentru timp, unitatea derivată pentru viteză se

deduce din legea cea mai simplă, cea a mişcării rectilinii uniforme L = V T UV = ULxUT

-1 . In SI, V

se exprimă în ms-1.

• Din păcate, este imposibil să se facă să dispară simultan toti coeficientii numerici în toate

formulele; exemplul cel mai simplu este cel al unitătii de suprafată: dacă se alege “metrul pătrat”

(aria unui pătrat cu latura L: S=L2 ), aria unui cerc face să intervină constanta “π“, S=πR2. In

general, oricărei formule fizice care contine π i se asociază o geometrie care prezintă simetrie de

revolutie.

2.2. Unitătile fundamentale ale SI

Sistemul international are şapte unităti fundamentale (tabelul următor).

OBSERVAŢIE. Acestor unităţi fundamentale trebuie să li se adauge două unităţi numite

“suplimentare”:

Fisiere in arhiva (1):

  • Fizica si Agrometeorologie.pdf

Alte informatii

U.S .A.M.V. IA ŞI FACULTATEA DE AGRICULTURĂ INVĂŢĂMÂNT LA DISTANŢĂ SPECIALIZAREA AGRICULTURĂ