Biblioteca

Floricultura

Valoare:

Gratis *

Marime:

300,29 Kb

Pagini:

160

Nota:
9Floricultura, 9 out of 10 based on 3 rating
Contine fisiere:

doc


Domenii:

Agronomie



Orice document downloadat sau uploadat este adaugat in Biblioteca Mea
Vezi informatii descarcari anterioare

Extras din document:

Origine – Mexic şi Peru
Etimologie, istoric
- ,,geros” (gr.) = bătrâneţe
- ,,a” = fără
- ,,mexicanum’’ - originea plantei
Planta adusă în Europa în sec. al XVIII-lea.
Particularităţi morfologice
• Tulpina - erectă, ramificată, păroasă, cu aspect de tufă compactă, înaltă de 15-60 cm.
• Frunzele - opuse, ovate sau romboidale, pubescente, întregi, serate.
• Florile - capitule mici, reunite în corimbe globuloase, colorate în albastru, roz, alb.
- înflorire: începutul verii - toamna târziu
• Fructele-achene (4.000-5.000 sem./gram)
Cerinţe ecologice
- Se acomodează pe toate tipurile de sol, dar se dezvoltă bine pe solurile bogate în humus, cu umiditate moderată şi cu pH = 6,7-7,5.
- Preferă locuri însorite, dar tolerează şi semiumbra.
- Umiditatea excesivă - înfrunzire în defavoarea înfloririi, sau putrezirea rădăcinilor.
- Suportă seceta, dar un teren prea arid poate provoca uscarea şi căderea frunzelor.
- Nu suportă brumele şi gerurile
Înfiinţarea culturilor
• răsaduri
- semănat: februarie –martie (la 18-20º C germinează în10-14 zile)
- repicat de 1-2 ori (al doilea repicat se recomandă să se facă la ghivece
- ciupit 1-3 ori
- plantarea în câmp – mai
• butaşi
- august - butaşi din vârfuri de lăstari (lungime 8-10 cm)
- înrădăcinare 3-4 săptămâni, se plantează la ghivece, se ciupesc şi se trec la iernat în sere temperate (12-14ºC). În februarie-martie - se recoltează butaşi
- distanţele de plantare 15-20 cm.
Lucrări de întreţinere
- afânarea solului şi plivirea buruienilor
- se udă bine după plantare, apoi se fac udări moderate
- se evită fertilizările cu cantităţi mari de azot
- 1-2 ciupiri
- îndepărtarea periodică a inflorescenţelor trecute (se recomandă şi îndepărtarea primelor - inflorescenţe - plante mai viguroase şi număr mai mare de inflorescenţe).
- tunderea plantelor folosite în borduri şi mozaicuri
Utilizare
- amenajări peisagistice (durata înfloririi, aspectul frumos al frunzişului)
- flori tăiate
- soiurile pitice
- borduri, covoare florifere, pete de culoare, vase decorative
- plantă la ghiveci pentru decor interior
- soiurile înalte
- în parcuri şi grădini (ronduri, rabate, masive), singure sau asociate cu alte plante

ALYSSUM MARITIMUM Lam. (sin. Alyssum odoratum Hort., Lobularia maritima Desf.)

Origine
Bazinul mediteranean
Etimologie, istoric
„lissa“– nebunie (gr)
„a“ - cu rol de negaţie
(aluzie la proprietăţile medicinale ale plantelor din acest gen, folosite pentru tratarea maladiilor nervoase)
„maritimum“-habitatul natural al plantei (stâncăriile şi nisipurile maritime mediteraneene)
Particularităţi morfologice
• Tulpinile
- puternic ramificate, repente
- înălţimea de 10-40 cm
• Frunzele
- alterne, lanceolate
- argintii-cenuşii.
• Florile
- mici, parfumate
- reunite în raceme de 10-15 cm.
- înflorire:începutul verii - toamna târziu.
• Fructele
- silicule eliptice, pubescente - conţin 1-2 seminţe ovoide, mici (cca. 3000 sem/g).
Particularităţi ecologice
- Se cultivă pe toate tipurile de sol de grădină, bine drenate
- Reacţionează bine la soluri calcaroase, cu fertilitate şi umiditate moderate.
- Preferă locurile însorite, dar tolerează şi semiumbra.
- Rezistă la îngheţurile şi brumele slabe. Îi sunt favorabile regiunile de deal, cu veri mai puţin toride.
- Suportă perioadele secetoase de scurtă durată.
Înfiinţarea culturilor
• răsad
- semănat: martie (la 18-20 °C răsar în aprox. 7 zile)
- repicat: 1
- ciupit: 2-3 ori
- plantat în câmp - aprilie-mai
• seamănă direct
- semănat primăvara (aprilie) sau toamna (octombrie)
- autoînsămânţare
- Distanţe între plante -15-20 cm.
Lucrări de întreţinere
- Afânarea solului se face până când plantele cresc şi îmbracă solul complet.
- Se udă mai des după plantarea răsadului şi eventual, după semănăturile de primăvară, dacă este secetă. Pe parcursul perioadei de vegetaţie se udă numai când se prelungesc perioadele de secetă.
- Se pot face 2-3 fertilizări faziale cu soluţii de îngrăşăminte 0,1-0,2%.
Utilizare
Ornamentală
- aproape nelipsit din amenajările peisagistice: realizarea rondurilor, platbandelor, plantă de mozaic şi borduri, pentru pete de culoare, în vase decorative (inclusiv în vase suspendate), ca plantă pentru stâncării sau pentru îmbrăcarea zidurilor.
Alimentară
- porţiunile tinere de tulpină şi florile sunt uneori folosite în condimentarea salatelor
Medicinală
- folosit ca antiscorbutic, diuretic şi astringent.


    Comentarii:

    Floricultura Sem II, An III (format word)



    Documente similare:
    Preview document similar
    Statiunea de Cercetare si Productie Legumicola Buzau
    Proiectul contine 92 pagini in format doc cu o marime totala de 258.05 KB.
    Preview document similar
    Tutunul
    Referatul contine 25 pagini in format doc cu o marime totala de 44.13 KB.
    Preview document similar
    Producerea Semintelor de Plante Legumicole
    Referatul contine 30 pagini in format doc cu o marime totala de 124.13 KB.
    Preview document similar
    Viticultura
    Cursul contine 63 pagini in format doc cu o marime totala de 135.17 KB.
    Preview document similar
    Floricultura
    Laboratorul contine 75 pagini in format doc cu o marime totala de 14.51 MB.
    Preview document similar
    Cursul de Prelegeri la Disciplina de Specialitate Agrotehnica
    Cursul contine 82 pagini in format doc cu o marime totala de 107.54 KB.
    Carti recomandate:
    Scrisa de Wolfgang Kawollek, Marco Kawollek
    Utilitatea cartii pe care v-o propunem acum, pentru noi, cei carora ne place sa consacram o parte din timp pomiculturii, silviculturii, legumiculturii, floriculturii si viticulturii este indiscutabila. Pentru fiecare grupa reprezentativa de plante, un capitol cuprinzand metodele de inmultire a acestora face referiri general valabile pentru toate ... citeste tot
    Scrisa de Aurora Mihail
    Mic atlas botanic se adreseaza atat elevilor, cat si celor care doresc sa cunoasca minunata lume a plantelor. Sunt prezentate structuri ale principalelor organe vegetative si de reproducere ale plantelor superioare, dar mai ales, principalele grupe de plante in ordinea evolutiei lor. Majoritatea plantelor sunt din flora tarii noastre, spontane ... citeste tot