Legislatie in Industria Alimentara

Imagine preview
(8/10)

Acest curs prezinta Legislatie in Industria Alimentara.
Mai jos poate fi vizualizat un extras din document (aprox. 2 pagini).

Arhiva contine 1 fisier doc de 13 pagini .

Iti recomandam sa te uiti bine pe extras si pe imaginile oferite iar daca este ceea ce-ti trebuie pentru documentarea ta, il poti descarca.

Fratele cel mare te iubeste, acest download este gratuit. Yupyy!

Domenii: Agronomie, Industria Alimentara

Extras din document

1.NORMA JURIDICA

Definitii:

Notiune 1: este o regula sociala de conduita generala siobligatorie elaborate, recunoscuta sau acceptata de catre stat si impusa, daca este cazul, prin forta coercitiva a acestuia.

Notiune 2: este o relatie sociala reglementata de puterea legislativa a unui stat

Trasaturi caracteristice:

1.Caracterul statal= semnifica faptul ca norma juridical este elaborata si adoptata prin proceduri specifice de reglementare; din acest punct de vedere ea semnifica o recunoastere de catre stat a uzantelor si obiceiurilor.

2.Caracterul coercitiv(obligatoriu)= se refera la faptul ca aplicarea normei juridice se realizeaza prin forta de constrangere a statului;

Exemplu de norma juridical—contractul de arendare se incheie in forma scrisa si se inregistreaza la secretarul administrative al unitatii teritoriale pe razacareia se afla bunul de exploatatie agricola arendat

Idei: consecinta juridical a caracterului coercitiv a normei juridice consta intr-o anumita sanctiune

3. Generalitatea rezulta din caracterul abstract, tipic, impersonal si permanent al acesteia, in sensul ca ea nu reglementeaza situatii concrete.

4.Caracter obligatoriu—asigura finalitatea normei juridice prin realizarea scopului urmarit de om si societate.

Structura normei juridice;

1.Are o structura tehnico-legislativa care se refera la:

-modalitatea concreta de elaborare a actului normative;

-sistematizarea actului normative pe articole, alienate, subalineate;

-gruparea lor(articole,alienate,nealineate) pe sectiuni, capitole, titluri pana la elaborarea codurilor care reprezinta de regula sediul principal al materiei pt o anumita ramura de drept(cod civil, cod penal, codul muncii)

2.Structura logica interna—este elemental care diferentiaza norma juridica de normele sociale.

Elementele structurii interne a normei juridice sunt:

-ipoteza= acea parte a normei juridice care arata imprejurarile in care se aplica dispozitia acesteia

-dispozitia= acea parte a normei juridice care arata conduita pe care trebuie sa o aiba persoana in imprejurarea avuta in vedere de norma

-sanctiunea= acea parte a normei juridice care arata consecintele nerespectarii dispozitiei, precum si masurile care se pot eventual aplica de catre organelle de stat

2.CLASIFICAREA NORMELOR JURIDICE

1.Dupa forta juridica a actului normativ normele juridice pot fi :

-legi constitutionale(fundamentale)

-legi organice

-decrete prezidentiale

-acte normative ale puterii executive (hotararoi de govern, ordonante de govern, ordonante de urgenta de govern, ordine ministeriale)

-legiu ordinare- de mai mica importanta

2. Dupa caracterul conduitei pe care o prevad se impart in:

-norme imperative(caracter obligatoriu si nu prevede abaterile la prevederile din dispozita normei)

-norma supletiva/dispozitiva—da posibilitatea subiectului de drept vizat (persoana fizica sau juridica) sa opteze pt una din alternativele posibile

Exceptiile da la norma imperativa sunt de stricta interpretare.

Exemplu: contractul de arendare nu poate fi cedat unei alte persoane de catre arendas. Subarendarea este interzisa. Singura exceptie admisa de legiuitor de la aceasta norma imperativa este de stricta interpretare: numai sotiei care gospodareste cu arendasul sau copilului major al acesteia care gospodareste (munceste) cu el li se pot ceda, cu acordul arendatorului(proprietarului), contractul de arenda.

Normele imperative se clasifica in:

-norme onerative care prevad expres obligatia de a savarsi o actiune (arendatorul are obligatia sa plateasca impozitul pe proprietate)

-norme prohibitive—care interzic savarsirea unei anumite actiuni (este interzisa subconcesionarea, subarendarea, angajarea de forte de munca la negru, numirea unui functionar public fara scoaterea postului la concurs)

Normele dispozitive pot fi permisive—dau posibilitatea subiectului de drept vizat de a se folosi sau nu de un drept (consumatorul, pers fizica, decide daca pt prejudicial suferit din cauza nerspectarii normelor de protectie a consumatorului de catre producator, sesizeaza sau nu Oficiul judetean de Protectie a Consumatorului.

Normele supletive sunt acelea a caror dispozitie inlocuieste vointa subiectului de drept cand aceasta nu a fost exprimata.

Exemplu: in situatia in care o autoritate ( primaria) nu a solutionat o cerere de autorizare a activitatii unei persoane fizice autorizate in termen de 30 de zile, se considera xca cerereain cauza de autorizare a fost aprobata.

3. Dupa gradul de precizie sau de terminare nomele juridice pot fi;

-norme juridice cu structura completa

-norme juridice cu structura de trimitere (lipseste sanctiunea)

-norme juridice cu structura in alba ( cand lipseste ipoteza)—apare un act normativ interior care vine in locul ipotezei care lipseste acestei norme

4. Dupa sfera de aplicare normele juridice pot fi:

-generale

-speciale

-de exceptie

In ceea ce priveste materia drepturilor civile reale si personale, dreptulcomun este considerat codul civil roman. Din perspectiva sferei de aplicare codul civil roman este o lege generala. Din perspectiva legii 18/1991—este o lege speciala

Normele de exceptie reglementeaza abateri de la o regula generala.

Fisiere in arhiva (1):

  • Legislatie in Industria Alimentara.doc