Subordinul Coccinea

Introducere

Reprezentanții din ordinul Homoptera coprinde circa 30 000 mii de specii, uneori combinate cu Hemiptera într-o singură unitate - Proboscidea (Rhynchota). Astfel în structura aparatului bucal cît și anatomia organelor interne au multe în comun. Dar în ciuda asemănărilor și rudeniilor, ambele grupuri de Proboscidea în evoluția sa au mers pe căi separate și au asumat corect unitățile lor separate.

Toți reprezentanții din Homoptera sunt insecte ce se hrănesc cu suc din plantele superioare folosite ca alimentaţie, dar și al plantelor sălbatice.

Insectele din ordinul Homoptera prezintă aparat bucal pentru înțepat și supt asemănător unui ac care poate depăși lungimea corpului. Acul este foarte puternic dar totodată este subțire și flexibil.

Ochii insectelor din acest ordin pot fi diferiți atît compuși cît și simpli.

Capul este histognat, sudat cu toracele avînd fruntea întinsă ventral şi orientata posterior care este mai mult caracterizată de modul de hrănire de înțepat și supt.

În urma activității de hrănire a multor reprezentanți ai acestui ordin, pe plantele atacate rămîn excremente bogate în zaharuri cunoscute sub denumirea de ,,rouă de miere,, pe care se dezvoltă apoi ciuperca cu denumirea de fumigină ce defapt acoperă frunzele cu o pîslă negricioasă. Astfel are loc micșorarea suprafeței de fotosinteză care ulterior se reflectă asupra recoltei. Multe specii de homoptere sunt şi vectori a multor viroze.

Antenele sunt formate din 5 sau 6 articule obișnuit scurte, la afide fiind mai lungi pînă la 10 articule. Ele se inseră pe niște ridicături tuberculiforme iar ultimul articol antenal se termină printr-o porțiune subţiată şi prevazută cu perișori (processus terminalis).

Sunt forme aripate şi aptere. La formele aripate ambele perechi de aripi sunt membranoase și numai la unele forme (cicade) cele anterioare sunt pergamentoase. În repaus aripile stau strînse în formă de acoperiș de casă peste abdomen, fară să se acopere una peste alta.

Partea terminală a abdomenului la afide se ascute treptat și poartă denumirea de coadă. Dorsal pe al şaselea segment abdominal se găsește o pereche de apendice chitinizate, simetrice de diferite forme, denumite cornicole, la nivelul cărora se elimină adesea fermonii de alarmă.

Este dificil să oferi o descriere generală a ordinului Homoptera (cicade, purici, păduchi) fiindcă este atît de divers încît este împărțit în mai multe subordine (după Eucarya – Enciclopedia florei și faunei din România):

- Subordinul Cicadina (cicade)

- Subordinul Psyllina (purici meliferi)

- Subordinul Aleurodina (musculița albă de seră)

- Subordinul Coccina sau Coccinea (păduchi țestoși)

- Subordinul Aphidina (păduchi de frunze)

Fig.1 Diferite specii de insecte din Ord. Homoptera (sursa- internetul)

Capitolul 1. Subordinul Coccinea

1.1. Caracteristica generală al subordinului Coccinea.

Sobordinul Coccidea este reprezentat de păduchi numiți țestoși care sunt destul de greu de observat mai ales pentru un om nespecializat. Se întîlnesc mai des femelele acestor dăunători care apar și se dezvoltă pe scoarța copacilor, pe suprafața fructelor de măr, păr etc., pe suprafața nervurilor de pe frunzele a multor plante agricole dar și ornamentale sub formă de umflături ce duc un mod de viață complet imobil. Ele se atașează de planta gazdă unde trompa lungă și subțire este blocată in țesuturile plantei pe viaţă unde ulterior ochii, antenele, picioarele s-au redus definitiv. Corpul devine un adult de sex femenin cu ,,ouăle ambalate într-o geantă’’.

Multe femele sunt protejate prin secreții ceroase care aceste formează un scut mai mult sau mai puțin rotund sau alungit datorită căruia se mai numesc și păduchi țestoși falși. Acestea sunt plate asemănate cu scuturi fulgi care constău nu numai din secreti de ciară dar includ și multe larve de skin-uri.

Femelele păduchilor țestoși depun ouăle în saci de ceara care îl transportă în spatele lor. La care deobicei organismul la femele prezintă corpul moale cu cap, antene și picioare bine dezvoltate. Aceste coccide sunt numite - insecte scară. Printre acestea sunt familiile cele mai primitive (Ortheziidae, Maggarodidae).

Masculii sînt cei ce duc un mod de viață mobil fiindcă posedă aripi și pot zbura însă rolul lor este strict pentru împerechere după care ei mor.