Anatomia Omului

Biochimie

Noţiuni intoductive

Biochimia - este ramură a biologiei ce studiază compoziţia şi procesele chimice specifice materiei vii. Este la graniţa dintre ştiinţele biologice, medicale şi chimie.

S¬-au dezvoltat 3 domenii ale biochimiei:

- Biochimia structurală (descriptivă) – studiază structura materiei vii şi a relaţiilor între structura chimică şi funcţia biologică;

- Biochimia funcţională (Studiul metabolismului) – analizează toate reacţiile chimice ce se desfăşoară în celula vie, interdependenţa acestor procese şi localizarea lor, precum şi factorii ce le influenţează;

- Genetica moleculară – studiază procesele şi substanţele care stochează informaţia genetică.

Biochimia studiază materia vie abordând 2 aspecte importante:

- Identificarea componentelor de bază ale materiei vii şi descrierea structurii lor chimice (organizarea moleculară);

- Identificarea şi evidenţierea corelaţiilor între procesele de transformare permanentă a componentelor materiei vii (procese de transformare).

Scurt istoric

De-a lungul istoriei biochimia a înregistrat numeroase succese:

- 1789 – Lavoisier studiază caracterul oxidativ al respiraţiei celulare;

- 1828 – Wohler a sintetizat prima substanţa organică – ureea;

- 1928 – Fleming descoperă structura penicilinei;

- 1956 – Crick, Watson şi Wilkins – descoperă structura moleculară a acizilor nucleici.

Importanţă

- Rezultatele cercetărilor biochimice au revoluţionat medicina;

- S-au elucidat mecanismele moleculare ale unor boli grave;

- Diagnosticarea clinică se face mai uşor pe baza determinării activităţii enzimatice;

- S-au sintetizat şi testat acizi nucleici, vitamine, medicamente pentru tratarea diferitelor boli (leucemie, infecţii bacteriene, malaria, herpesuri virale, sindromul SIDA;

- Succesele cercetărilor biochimice au dus la dezvoltarea ingineriei genetice, care a facut posibilă obţinerea unor organisme capabile să sintetizeze proteine şi hormoni de creştere, insulina utilizată în tratamentul diabetului, interferonul – substanţă anticanceroasă, produse în mod normal de organismul uman;

- Biochimia şi-a adus o mare contribuţie de la prima sinteză în laborator a unei substanţe organice şi până la descrierea structurii macromoleculare a acizilor nucleici, a mecanismului sintezei proteice, a diagnosticării unor maladii genetice, cunoaşterea codului genetic uman.

- Biochimia contribuie la diagnosticarea, prognosticul, profilaxia şi tratamentul unor maladii.

Importanţa biochimiei este evidenţiată prin testele de laborator privind explorarea biochimică a glucidelor, lipidelor, proteinelor, enzimelor, ionogramei (determinarea anionilor şi cationilor), care contribuie la depistarea bolilor endocrine, renale, hepatice, la determinarea bilanţului hidro-electrolitic al organismului şi varietăţile în raport de sex, vârstă, greutate, alimentaţie, stare fiziologică.

Biochimia foloseşte diferite metode prin care poate determina cantitativ şi calitativ diferite substanţe în sânge, LCR, ţesuturi:

- Electroforeza – metodă bazată pe migrarea cu viteză diferită a produşilor chimici în soluţii prin care circulă curent electric;

- Cromatografia – metodă de separare a substanţelor dintr-o soluţie, bazata pe trecerea acestora prin materiale poroase;

- Spectrometria – tehnică de măsurare a liniilor spectrelor şi a lungimilor lor de undă;

- Fotometria – studiază metode de măsurare a intensităii radiaţiilor luminoase;

- Colorimetria – metodă de determinare a caracteristicilor unei culori;

- Refractometria – studiază metode şi procedee de măsurare a indicilor de refracţie ai substanţelor;

- Utilizarea analizoarelor automate, pe baza informaticii.