Niveluri de organizare anatomică și fiziologică

Anatomia este disciplina care se ocupa cu descrierea corpului uman. Corpul uman este un intreg functional, armonios, compus din mai multe aparate si sisteme.

Aparatul este ansamblul de organe cu structura si origine diferita care serveste la indeplinirea unei functii.De ex: aparatul circulator este compus din inima, artere, capilare, vene, vase si noduli limfatici; aparatul digestiv este compus din cavitatea bucala, esofagul, stamacul, intestinul subtire, intestinul gros, anus, ficat, pancreas.

Sistemul este ansamblul de elemente materiale sau ideale care functioneaza ca un intreg datorita interdependentei dintre ele. Notiunea de sistem trebuie privita la diferite nivele: fizic, biologic, energetic etc...

Organismul uman este ca orice organism viu un sistem deschis, care ace schimb permanent cu substante si energie din mediul incinjurator. Omul poate fi privit din punct de vedere anatomic, histologic, fiziologic ca fiind alcatuit din ansamble diferite de sisteme.

Sistemul circulator mentine constant, cantitativ si calitativ lichidul tisular, deci mediul intern, in toate regiunile organismului. Pe de alta parte, circulatia, deplasarea continua a sangelui de-a lungul circuitului inima-periferie-inima reprezinta una din principalele legaturi materiale dintre mediul extern (ambiant0 si organismul ca sistem deschis energetic si metabolic. Sangele circula in interiorul arborelui vascular datorita diferentelor de presiune dintre diferitele segmente ale acestuia, deplasarea fiind conditionata si determinata de numerosi factori printre care cel mai important este activitatea ritmica a inimii.

Acest sistem integrator al organismului are rolul de a aduce oxigenul si substantele nutritive la nicelul tesuturilor si de a duce dioxidul de carbon si produsii de dezasimilare (metabolitii) la nivelul organelor unde se realizeaza eliminarea acestora. Sistemul circulator este alcatuit dintr-un organ central numit inima si un sistem de vase prin care circula sangele (artere si vene0 si limfa (vasele limfatice).

Structura comuna si esentiala a intregului sistem este endoteliul, reprezentat de un epiteliu simplu pavimentos, care provine din insule sangvine din a caror elemente centrale se diferentiaza hematiile primitive.

Sistemul imunitar este extrem de complex, cu roluri importante in mentinerea homeostaziei si sanatatii. Ca si sistemul endocrin, exercita un reglaj al organismului odata cu functiile de aparare, datorita unor componente circulante capabile de a functiona in locuri foarte indepartate de punctul lor de origine. Complexitatea sistemului rezulta dintr-o retea intricata de comunicari capabile de a exercita efecte multiple, avand la baza un numar relativ redus de tipuri celulare distincte. In felul acesta mecanismul de reglare imunitar poate amplifica enorm un raspuns dat sau il poate diminua considerabil, in functie de necesitatile de moment ale organismului. Un sistem imunitar care functioneaza normal reprezinta o aparare eficienta impotriva unor particule straine cum sunt agentii microbieni patogeni si impotriva unor celule native care au fost supuse unei transformari neoplazice. O functionare defectuoasa a sistemului imun duce la imbolnaviri.

Sistemul neuroendocrin este unul din sistemele de integrare ale ogranismului cu rol esential, supraordonat celorlalte.

Legaturile foarte stranse, anatomice vasculare, si nervoase existente intre sistemul nervos si endocrin la nivelul formatiunilor hipotalamo-hipofizare, cat si unele structuri microscopice precum receptorii endocrini din encefal, la care se adauga neurotransmitatorii sintetizati in diferite etaje ale sistemului nervos central (cu rol asupra glandelor endocrine) justifica o integrare a functiilor nervoase si endocrine ce formeaza o unitate sub raport functional.Sistemul neuroendocrin impreuna cu sistemele vascular si imunitar aflate sub controlul sau, realizeaza mentinerea in limite fiziologice a homeostaziei organismului, asigurand adaptarea acestuia la diferitele conditii ale mediului extern.

Aparatul de import al materiei este complexul structural format din aparatul respirator ce asigura oxigenul necesar proceselor metabolice si aparatul digestiv pe calea caruia sunt introduse in organism si apoi transportate substante alimentare care contin glucide, proteine, lipide, hidroelectroliti si vitamine.

Aparatul de export al materiei cuprinde aparatul renal si pielea, organe cu rol principal in eliminarea produsilor toxici rezultati in organism in urma complexelor procese metabolice eliminatoare de energie.

Aparatul de reproducere. Producerea gametilor (ovule si spermatozoizi), unirea lor, dezvoltarea zigotului (celula-ou rezultata din unirea spermatozoidului cu ovulul) necesita o diferentiere specifica a organelor genitale. Aceste organe au in alcatuirea lor: gonadele, ce produc gametii si hormonii sexuali, caile genitale ce servesc transportului gametilor, iar la sexul feminin dezvoltarea oului intrauterin, glandele de pe traiectul aparatului genital, organele genitale externe.

Aparatul de sustinere si miscare este format din sistemul osos, sistemul articular si sistemul muscular.