Sistemul Osos

Curs
8.3/10 (6 voturi)
Domeniu: Anatomie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 10 în total
Cuvinte : 3850
Mărime: 525.95KB (arhivat)
Publicat de: Stancu Marcu
Puncte necesare: 0

Extras din curs

S1

1. Sistemul osos

Oasele sînt piese dure, solide, care, articulate între ele, formează sistemul osos (scheletul); ele reprezintă partea pasivă a aparatului locomotor.

Forma. în această privinţă, oasele pot fi clasificate în: lungi, late şi scurte, după raportul existent între cele trei dimensiuni: lungimea, lăţimea sau grosimea.

Oasele lungi formează scheletul extremităţilor şi la ele predomină lungi¬mea. Corpul unui os lung se numeşte diafizâ (fig. 22) şi este aproape cilindric. Cele două extremităţi, care sînt mai voluminoase, se numesc epifize.

Fig. 22— Reprezentarea schematică a structurii diafizei unui os lung.

Oasele lungi, ca dealtfel şi celelalte oase, prezintă suprafeţe de articulare cu oasele vecine, acoperite de cartilaj hialin şi supra¬feţe cu neregularităţi, creste şi apofize, pe care se face inserţia muşchilor.

Oasele late au două dimensiuni — lăţi¬mea şi înălţimea — mai mari decît grosimea; ele se găsesc la craniu, bazin etc.

Oasele scurte au cele trei dimensiuni aproape egale; se găsesc în regiunile cu mişcări variate, de mică amplitudine, dar care necesită o mai mare soliditate (verte¬brele, oasele carpiene, tarsiene etc).

în afara celor trei categorii principale mai există şi alte grupe de oase, cum sînt oasele pneumatice, care au în interiorul lor cavităţi pline cu aer (maxilar, frontal etc). Se găsesc şi oase care sînt aşezate în jurul articulaţiilor sau în grosimea unui tendon (rotula).

Fig. 23—Secţiune printr-un os lung.

1.1 Structura. în general oasele sînt alcătuite pe principiul: cu material puţin ma¬ximum de rezistenţă. Pe o secţiune longitudinală făcută într-un os lung (fig. 23) se observă la periferia diafizei periostul, o membrană conjunctivă vascularizată cu rol în creşterea osului în grosime şi refacerea ţesutului osos la nivelul unef fracturi. Dedesubt se găseşte os compact, iar spre interior, la nivelul diafizei, se găseşte un canal central. în interiorul epifizelor, în locul canalului central apar lame osoase care se încrucişează formînd osul spongios. Aceste lame formează structuri adaptate pentru rezistenţa la tracţiune şi presiune, fiind orientate pe direcţia solicitărilor mecanice.

Oasele late şi cele scurte au la periferie un manşon de ţesut compact ce aco¬peră osul spongios. Nu au canal central.

în spaţiile dintre lamele osului spongios se găseşte măduva roşie. în cana¬lul central se găseşte măduvă roşie numai la făt; la adult se găseşte măduvă galbenă.

Numai unele oase ale adultului mai conţin măduvă roşie cum ar fi verte¬brele, sternul, coastele, oasele coxale şi cele ce formează baza craniului. La bătrîni măduva devine cenuşie prin transformarea ei în ţesut conjunctiv fibros.

1.2 Dezvoltarea oaselor are loc prin procesul de osificare (osteogeneză). După originea lor oasele se pot împărţi în oase de membrană şi oase de cartilaj. Oasele de membrană trec în dezvoltarea lor prin două faze: faza de membrană conjunctivă şi faza de os. Osificarea de membrană (fig. 24) se produce astfel: într-o membrană conjunctivă tînără fibrele colagene dintr-un anumit centru de osificare se înmul¬ţesc şi se adună formînd fascicule. Celulele osoase tinere (osteoblastele) îmbracă aceste fascicule şi secretă oseina care le înglobează, iar prin mineralizarea ei se formează o lamelă osoasă. Osificarea înaintează (iradiază) de la centru către periferie. Procesul se repetă şi în alte centre de osificare, ce, prin fuzionarea lor, vor forma osul definitiv. Prin osificarea de membrană iau naştere oasele bolţii cutiei craniene, mandibula, clavicula etc.

Fig. 26— Dezvoltarea unui os lung:

1-7 — diferite etape ale dezvoltării: a — os compact periferic; b — centru de osificare dia-fizar; c — schiţa canalului medular; d —centru de osificare epifizar; e —cartilaj articular;

f —cartilaj de creştere.

După încetarea procesului de creştere epifizele rămîn acope¬rite cu un strat subţire de cartilaj hialin numit cartilaj articular.

Atît în diafiză cît şi în epifize osificarea începe în anumite centre de osifi¬care de la care se întinde pînă cuprinde tot osul. Rămîn cartilaginoase nişte discuri aşezate între epifiză şi diafiză prin care osul creşte în lungime. Aces¬tea se numesc cartilaje de conjugare sau de creştere în lungime şi celulele lor proliferează numai în partea dinspre diafiză. Cînd creşterea în lungime s-a terminat, în jurul vîrstei de 20—25 de ani cartilajele de creştere sînt înlocuite de os şi epifizele se sudează cu diafiză.

Procesele de osificare încetinesc progresiv dar nu se opresc niciodată. Sub acţiunea unor factori mecanici şi inflamatori se pot intensifica, aşa cum se în-tîmplă în cazul reparării oaselor de la nivelul unei fracturi.

Dezvoltarea şi creşterea oaselor este strîns legată de secreţia hormonului hipofizar de creştere, de hormonii tiroidieni, de unele enzime cu rol în calcifierea oaselor, de vitaminele A, C, D etc.

S2

2. Alcătuirea scheletului

Oasele, în număr de 223, legate între ele prin articulaţii, alcătuiesc scheletul (fig. 27). Ele se grupează în: scheletul capului, scheletul trunchiului şi scheletul membrelor. Cea mai mare parte sînt perechi, cele neperechi fiind aşezate în pla¬nul de simetrie bilaterală a corpului.

Preview document

Sistemul Osos - Pagina 1
Sistemul Osos - Pagina 2
Sistemul Osos - Pagina 3
Sistemul Osos - Pagina 4
Sistemul Osos - Pagina 5
Sistemul Osos - Pagina 6
Sistemul Osos - Pagina 7
Sistemul Osos - Pagina 8
Sistemul Osos - Pagina 9
Sistemul Osos - Pagina 10

Conținut arhivă zip

  • Sistemul Osos.doc

Alții au mai descărcat și

Biomecanica sistemului osos

1.Introducere in Biomecanica 1.1.Evolutia Biomecanicii Biomecanica este o ştiinţă a naturii care studiază legile obiective ale echilibrului şi...

Sistemul Digestiv

Sistemul digestiv cuprinde totalitatea organelor in care se realizeaza digestia alimentelor si absortia nutrimentelor.In tubul digestiv au loc...

Aparatul respirator

Aparatul respirator (Apparatus respiratorius) este alcatuit dintr-un ansamblu de organe care concura la restauratia gazoasa a sângelui, la...

Aparatul urinar

Organele care formeaza aparatul urogenital (Apparatus urogenitalis) sunt în strânse relatii genetice si morfologice. Organele aparatului urinar...

Sistemul Nervos

Sistemul nervos: este format din elemente care sunt preocupate ,receptia stimulilor,transmiterea impulsurilor,sau pentru activarea mecanismelor...

Fiziologia Sistemului Nervos

FUNCTIA DE RELATIE Scopul cursului: .favorizarea formarii unei viziuni globale asupra functiei integratoare a sistemului nervos si umoral;...

Sistemul Muscular

S6 6. Sistemul muscular 6.1 Generalitaţi Muşchii sunt organe contractile care prin scurtare produc mişcare. Amplitu¬dinea mişcării este în...

Sângele și limfa

I. Sangele este format 1.– plasma 2.– elemente figurate a) – hematile sau globulele rosi care mai poarta numele de eritrocite b) – globule...

Te-ar putea interesa și

Îngrijirea pacienților cu osteoporoză

ARGUMENT Mi-am ales ca temă această lucrare de diplomă „Rolul asistentei medicale în îngrijirea pacienților cu osteoporoză”, deoarece în familia...

Îngrijirea Pacientului cu Traumatism de Bazin

Argument Fracturile de bazin sunt foarte frecvente în ultima vreme, prin accidente de circulaţie şi de muncă. Cei interesaţi sunt în majoritatea...

Profilaxia Rahitismului, Tratament și Combatere

MOTTO: „Consider că ceea ce numin adevărul medicinei nu poate fi altul decât acela potrivit în lumina destinului şi raţiunii umane de a fi,...

Îngrijirea noului născut

I.INTRODUCERE Medicina zilelor noastre are un caracter pronuntat profilactic,caci de la dreptul de sanatate am ajuns la datoria de a conserva...

Contribuții privind Experimentarea Metodei Stretching în Antrenamentul Jucătorilor de Fotbal

INTRODUCERE În urmǎ cu câtva timp sportul era socotit doar o distracţie pentru copii sau o modalitate de a-şi umple timpul liber pentru adulţii...

Salamul Bănătean

CAP. I. GENERALITATI 1.1. Introducere Dintotdeauna, asigurarea alimentatiei a fost una din problemele vitale ale omenirii. Despre mâncare se...

Rolul Vitaminei A în Organism și Influența Procesării asupra Conținutului de Caroten și Vitamina A din Alimente

Introducere Generalitaţi despre vitamine şi clasificarea lor Vitaminele sunt un grup de compuşi organici esenţiali pentru funcţionarea normala a...

Poliatrita cronică reumatoidă

INTRODUCERE: In ultimii ani conditia de stress a facut ca organismul sa reactioneze printr-o scadere a bagajului immunologic. Drept consecinta...

Ai nevoie de altceva?