Categorii de rezerve în asigurări - curs 5

CATEGORII DE REZERVE ÎN ASIGURARI

Asiguratorii si reasiguratorii trebuie sa-si constituie rezerve tehnice care reprezinta estimari ale platilor viitoare, pentru riscurile produse în trecut sau pentru cele care se vor produce în viitor.

Rezerva matematica în asigurarile de viata

Rezerva matematica constituie un fond de rezerva specific asigurarilor de viata care se calculeaza dupa metode actuariale.

La asigurarile de viata, de regula, nu exista un echilibru între primele încasate de asigurator în cursul unui an si obligatiile asumate pentru acelasi an. Uneori se înregistreaza un surplus de resurse încasate, alteori un deficit de resurse.

Probabilitatea decesului creste odata cu înaintarea în vârsta a asiguratului dar ratele de prima anuale sunt uniforme. Diferenta dintre prima neta încasata de asigurator si valoarea angajamentelor sale financiare la asigurarea de viata în anul de referinta reprezinta rezerva de prima pentru anul respectiv, ea servind pentru acoperirea obligatiunilor viitoare.

Se constata ca pe parcursul asigurarii, obligatiile partenerilor la contractul de asigurare evolueaza în sens diferit, astfel:

- valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratului descreste pe masura achitarii primelor de asigurare anuale, ajungând egala cu zero dupa achitarea ultimei rate

- valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratorului creste în mod continuu, fiind superioara valorii actuale a obligatiilor financiare ale asiguratului, cu exceptia momentului începerii asigurarii când cele 2 valori sunt egale

- ultima obligatie a asiguratorului o constituie plata sumei asigurate

Diferenta dintre valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratorului si valoarea actuala a obligatiilor financiare ale asiguratului, ce se impun a fi platite, la un moment dat, poarta denumirea de rezerva matematica si are ca scop acoperirea obligatiilor viitoare ale asiguratorului.

Rezerva matematica este generata de raportul dintre evolutia încasarilor de prime, nivelul lor, modul de fructificare, pe de o parte, si obligatiile de contra plata ale asiguratorului, adica la plata sumei asigurate pentru acoperirea riscului în asigurarea de viata, pe de alta parte.

Modul de constituire a rezervei matematice se explica succint în continuare, luând în considerare raportul dintre risc si prima de asigurare în mecanismul asigurarilor. În asigurarea de bunuri, riscul asigurat si prima de asigurare ramân constante pe durata asigurarii, întrucât conditiile de pastrare a bunului sunt, în general, constante.

În asigurarea de viata situatia este, însa, alta. Riscul de mortalitate pentru fiecare persoana asigurata creste o data cu vârsta. Asiguratul plateste aceeasi prima de asigurare pe tot cursul asigurarii. Pentru a explica acest fapt se impune explicarea notiunilor de prima naturala si prima constanta.

Prima naturala sau prima riscului din fiecare an reprezinta valoarea probabila a riscului în cursul fiecarui an. Fiind în crestere an de an ea ar fi greu de stabilit iar asigurarea bazata pe prima naturala nu ar fi agreata de asigurat.

Prima constanta sau nivelata se stabileste între valorile extreme ale primei naturale. Rezulta ca în primii ani ai perioadei de asigurare, asiguratorul va încasa o prima mai mare fata de cea justificata, iar în ultima parte o prima mai redusa fata de cea pe care riscul de deces o implica.

Din diferenta de prime încasate în acest mod si sumele platite se acumuleaza anumite rezerve care, în timp, se fructifica si prin dobânzile bonificate, ele reprezentând rezervele matematice.

În asigurarile încheiate numai pentru cazul de deces, rezerva matematica are rolul de a stabili un echilibru între încasari de prime si plati de sume asigurate în functie de raportul în timp dintre prima nivelata si prima materiala .

În asigurarile viagere cu plata pe timp limitat, rezerva matematica se constituie pentru a putea face plati de sume în perioada în care nu se mai încaseaza prime.

În asigurarile mixte de viata, care îndeplinesc si o functie de economisire, rezerva matematica cuprinde pe lânga excedentul necesar pentru acoperirea riscului de deces si partea din prima datorata platii sumei asigurate la expirarea contractului de asigurare.

Rezerva matematica nu este un fond de rezerva de siguranta pentru asigurator, ca în cazul asigurarii de bunuri, ci contine economisiri facute de la si pentru asigurati de catre asigurator.

La calcularea rezervei matematice ca în toate calculele privind asigurarea de viata se iau în considerare valori probabile. O corecta gestiune financiara impune asiguratorului sa-si realizeze o acoperire financiara pentru fiecare contract de asigurare de viata. Asiguratul nu este obligat sa plateasca prima de asigurare pentru întreaga perioada de asigurare pentru care a încheiat contractul. Ca urmare, asiguratorul va trebui, din motive de siguranta, sa stabileasca asemenea niveluri ale primei de asigurare încât el sa fie întotdeauna debitor fata de asigurat si nu invers. Altfel spus, pe tot parcursul asigurarii, angajamentele asiguratului trebuie sa fie superioare angajamentelor pe care asiguratorul le are fata de asigurat, deci trebuie evitata asa numita “rezerva negativa”.

Sumele reprezentând rezerva matematica se pastreaza de catre societatea de asigurare în conturi la banci, fructificându-se în functie de dobânzile bonificate. Ele pot fi fructificate de asigurator prin plasamente de lunga durata în actiuni si activitati cu caracter economic.

Metode de calcul a rezervei materiale

Exista mai multe metode de calcul a rezervei matematice între care:

- metoda prospectiva

- metoda retrospectiva

(a) metoda prospectiva consta în calcularea rezervei matematice în functie de analiza viitoare a stocului de asigurari. Rezerva matematica la un moment dat, în cursul asigurarii, se obtine ca diferenta între valoarea actuala a prestatiilor de asigurare viitoare (Va pr.v.) ale asiguratorului determinate la un anumit moment, si valoarea actuala a primei de asigurare care mai sunt de încasat, determinate al acelasi moment (Va p.n.).

Rm = Vapr.v. - Vap.n.

(b) metoda retrospectiva se bazeaza pe date si elemente din trecutul asigurarii. Rezerva matematica se determina ca diferenta între valoarea actuala a primei încasate de la începutul asigurarii (Va p.î.) si valoarea actuala a prestatiilor achitate de asigurator (Va pr.a.)

Rm = Vap.î. - Vapr.a.

Rezultatele, în general, trebuie sa fie aceleasi indiferent de metoda folosita.

I. REZERVE DE PRIME

1.1. Rezerve de prime pentru prime neîncasate

1.2. Rezerve de prime pentru riscuri neexpirate

II. REZERVE PENTRU DAUNE NELICHIDATE

2.1. Rezerve pentru daune nelichidate

2.2. Rezerve pentru daune neraportate

2.3. Rezerve pentru daune redeschise

2.4. Rezerve pentru cheltuieli aferente daunelor

III. ALTE TIPURI DE REZERVE

3.1. Rezerva pentru catastrofe

3.2. Rezerva pentru egalizarea daunelor

I. REZERVA DE PRIME