Fiziologie animală

Curs
6/10 (3 voturi)
Domeniu: Biologie
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 6 în total
Cuvinte : 10602
Mărime: 2.24MB (arhivat)
Publicat de: Ianis Dobre
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Sarbuv Ion
CURS PT ANUL 2 SEM 1

Cuprins

  1. CAP. I GAMETOGENEZA
  2. CAP. II FECUNDAREA
  3. (fertilizarea)
  4. CAP. III SEGMENTAREA ŞI BLASTULAREA
  5. CAP. IV GASTRULAREA ŞI GASTRULA
  6. CAP. V CARACTERISTICI GENERALE ALE MORFOGENEZEI ŞI ORGANOGENEZEI ANIMALE
  7. CAP. VI NEURULAREA ŞI NEURULA
  8. CAP. VII STADIUL FILOTIPIC
  9. CAP. VIII DIFERENŢIEREA SISTEMULUI TEGUMENTAR
  10. CAP. IX ORGANOGENEZA SISTEMULUI NERVOS
  11. CAP. X DIFERENŢIEREA ORGANELOR DE SIMŢ
  12. CAP. XI DIFERENŢIEREA SISTEMULUI MUSCULAR SCHELETIC
  13. CAP. XII DIFERENŢIEREA SISTEMULUI OSOS
  14. CAP. XIII DIFERENŢIEREA TUBULUI DIGESTIV
  15. CAP. XIV DIFERENŢIEREA SISTEMULUI RESPIRATOR
  16. CAP. XV DIFERENŢIEREA SISTEMULUI CIRCULATOR
  17. CAP. XVI DIFERENŢIEREA SISTEMULUI URINAR
  18. CAP. XVII DIFERENŢIEREA SISTEMULUI GENITAL
  19. CAP. XVIII CARACTERISTICI FILOGENETICE ALE DEZVOLTARII LA ANIMALE

Extras din curs

EMBRIOLOGIE ANIMALĂ

Dezvoltarea unui nou individ este în legătură cu parcurgerea unor etape din dezvoltarea acestuia etapa preembrionară (gametogeneza), embrionartă (segmentarea, blastularea şi gastrularea) şi postembrionară (organogeneza).

CAP. I GAMETOGENEZA

• diferenţierea celulelor numite gameţi (mascul spermatozoid şi femel ovul),

• are loc în organele genitale mascule (testicule) şi femele (ovare),

• se numeşte spermatogeneză la organismele mascule şi ovogeneză la organismele femele,

• celulele care stau la originea liniei celulelor sexuale sunt celulele germinative.

Gametogeneza are două etape: embrionară şi adultă.

1. Gametogeneza embrionară

• la baza liniei celulare prin care se vor diferenţia spermatozoizii şi ovulele stau celulele germinale primordiale,

• acestea sunt celule diploide,

• apar în săptămâna a doua în epiblast,

• apariţia lor se datorează prezenţei în citoplasma oului fecundat a granulelor polare.

2.Gametogeneza adultă

Spermatogeneza

Spermatogeneza adultă cuprinde următoarele faze:

a. faza proliferativă (spermatocitogeneza)

• celulele se numesc spermatogonii,

• sunt active mitotic,

• faza se desfăşoară pe toată perioada de activitate sexuală.

• Există două populaţii de spermatogonii

• tipul A (celulele steam):

• tip A întunecate servesc ca rezervă,

• tip A clare vor evolua pe calea diferenţierii,

• tipul B spermatogonii care nu se mai divid şi continuă diferenţierea.

Caracteristicile structurale ale spermatogoniilor

• dispuse pe membrana bazală,

• nucleii mari, sferici sau elipsoidali,

• cromatina clară, slab granulară,

• citoplasma clară sau întunecată.

b. faza reducţională

• din spermatogonii se diferenţiază:

– spermatocitul primar (I) (2n) în urma primei diviziuni meiotice, formează două spermatocite secundare(II) (n),

– spermatocitul secundar trece prin a doua diviziune meiotică, rezultă patru spermatidii (n),

Caracteristici ultrastructurale ale spermatocitelor

• multă citoplasmă,

• nucleii mari conţin panglici sau aglomerări de cromatină,

• se pot observa diviziuni cromosomiale frecvente.

c. faza de diferenţiere (spermiogeneza)

• nucleul pierde din componenta lichidă,

• cromatina se concentrează şi compactează,

• aparatul Golgi formează acrozomul,

• centriolii devin punctul de formare pentru flagel,

• mitocondriile se dispun în spirală în prima parte a flagelului,

• citoplasma este eliminată în cea mai mare parte.

Ovogeneza

• are loc o dată cu diferenţierea foliculilor ovarieni care le adăpostesc.

• etapele diferenţierii ovulelor:

I. Creşterea şi diferenţierea ovocitară

• are două faze:

a. Faza previtelogenetică

cuprinde două subetape:

Creşterea primară

• sinteza intensă a ARN ului,

• în citoplasmă se formează corpusculul Balbiabi sau norul mitocondrial (numeroase organite celulare: mitocondrii, corpi multiveziculaţi, reticul endoplasmatic şi elemente Golgi).

Stadiul formării granulelor corticale

• în citoplasmă apar numeroase granule sau alveole dispuse,

• acestea vor fi împinse spre periferie de proteinele viteline care se acumulează central.

b.Faza vitelogenetică

– cuprinde etapele de acumulare a vitelusului: endozomi ovocitari, corpi multiveziculari, plachete viteline,

- etapa de sinteză de substanţe hrănitoare care se vor depune în ou şi constituie hrana pentru embrionul care se dezvoltă,

- vitelusul este un amestec de substanţe în care predomină vitelogenina,

- la amfibieni, vitelogenina este sintetizată în ficat şi transportată de curentul sanguin la ovar, trece de celulele foliculare şi este înglobată prin micropinocitoză în oocit. Aici este descompusă în fosvitin şi lipovitelin, două proteine cu moleculă mai mică. Acestea sunt învelite în membrane şi formează plachetele viteline.

II.Maturarea

• ovocitele capătă competenţă, prin care numărul receptorilor hormonali creşte,

• celulele pot răspunde la acţiunea hormonilor de maturare.

Dezvoltarea foliculilor ovarieni

Stadii

Foliculi ovarieni primordiali

• reprezintă majoritatea foliculilor din ovar pe toată perioada vieţii,

• la naştere oocitele primare sunt înconjurate de un strat de celule foliculare aplatizate,

• la baza lor există o membrană bazală.

Foliculi ovarieni primari

• epiteliul folicular cubic,

• pe membrana bazală celule foliculare într-un singur strat.

Foliculi ovarieni secundari

• epiteliul folicular pluristratificat şi diferenţiază membrana granulară,

• în jurul oocitului se diferenţiază zona pellucida,

• la exterior se diferenţiază teaca foliculară.

Foliculi ovarieni terţiari(de Graff)

• apariţia în jurul oocitului de spaţii mici care vor conflua în antrul folicular,

• în jurul oocitului se diferenţiază prin dispunerea celulelor foliculare, discul proliger,

• teaca internă este bine vascularizată.

Ovularea

• expulzarea ovocitului din ovar,

• are loc la maturitatea foliculului.

Formarea corpului galben

• din foliculul matur, după expulzarea ovulului, dacă acesta este fecundat,

• membrana care separă cele două teci se rupe, vasele de sânge cuprind interiorul foliculului,

• celulele foliculare se transformă în celule glandulare endocrine,

• celulele granuloasei parietale se dispun central şi devin celule luteale granuloase care secretă progesteron,

• celulele tecii interne se dispun periferic şi secretă estrogeni,

• celulele se numesc luteale pentru că au picături de grăsime în citoplasmă (corp galben).

Formarea corpului alb

• din foliculii ovarieni a căror ovul nu a fost fecundat,

• picăturile grase din celulele foliculare se dezvoltă excesiv,

• produc degenerescenţa celulei,

• fibroblastele secretă fibre de colagen ceea ce dă culoarea formaţiunii (corp alb).

Preview document

Fiziologie animală - Pagina 1
Fiziologie animală - Pagina 2
Fiziologie animală - Pagina 3
Fiziologie animală - Pagina 4
Fiziologie animală - Pagina 5
Fiziologie animală - Pagina 6
Fiziologie animală - Pagina 7
Fiziologie animală - Pagina 8
Fiziologie animală - Pagina 9
Fiziologie animală - Pagina 10
Fiziologie animală - Pagina 11
Fiziologie animală - Pagina 12
Fiziologie animală - Pagina 13
Fiziologie animală - Pagina 14
Fiziologie animală - Pagina 15
Fiziologie animală - Pagina 16
Fiziologie animală - Pagina 17
Fiziologie animală - Pagina 18
Fiziologie animală - Pagina 19
Fiziologie animală - Pagina 20
Fiziologie animală - Pagina 21
Fiziologie animală - Pagina 22
Fiziologie animală - Pagina 23
Fiziologie animală - Pagina 24
Fiziologie animală - Pagina 25
Fiziologie animală - Pagina 26
Fiziologie animală - Pagina 27
Fiziologie animală - Pagina 28
Fiziologie animală - Pagina 29
Fiziologie animală - Pagina 30
Fiziologie animală - Pagina 31
Fiziologie animală - Pagina 32
Fiziologie animală - Pagina 33
Fiziologie animală - Pagina 34
Fiziologie animală - Pagina 35
Fiziologie animală - Pagina 36

Conținut arhivă zip

  • Fiziologie Animala.doc

Alții au mai descărcat și

Fiziologie animală generală - suport de curs

CAPITOLUL 1 COMPOZIŢIA CHIMICĂ A ORGANISMULUI 1.1. INTRODUCERE În compoziţia chimică a organismului animal predomină 4 elemente esenţiale:...

Inginerie Genetică

CAPITOLUL II TEHNOLOGIA ADN RECOMBINANT Tehnologia ADN recombinant se referă la metodologia obţinerii moleculelor de ADN recombinant, adică de...

Curs despre pești - toppv

Consideratii generale privind . cresterea pestilor (obiect,importanta,situatia productiei piscicole,taxonomie,particuaritati) Piscicultura =...

Structură acizi nucleici - curs general

Viata depinde de stocarea stabila şi compacta a informaţiei genetice ; Activitatile moleculelor celulare sunt guvernate de principiile de baza ale...

Anatomie Comparată

1. Definiţii şi principii generale Termenul de anatomie provine din limba greacă antică (anatome = disecţie), ele desemnând studiul alcătuirii...

Biologie Marină

Obiectul de studiu şi scopurile biologiei marine Biologia marină este o ramură a hidrobiologiei care se ocupă de studiul diversităţii...

Biologie animală - cursul 1

Notiuni introductive Universul cunoscut este constituit din materie; pe planeta noastra facandu-se distinctie intre materia vie si nevie....

Mitoza

Organismul uman adult constă din aproximativ 10¹5 celule rezultate toate dintr-o celulă unică - zigotul. O parte din celule îmbătrânesc şi se...

Te-ar putea interesa și

Controlul sanitar-veterinar al cărnii

Cap. 1 ARGUMENT 1.1. Notiunea de carne Prin carne, în sens larg, se întelege orice parte comestibila rezultata dupa taierea animalelor, iar în...

Acțiunea Fenolilor Asupra unor Organisme Poikiloterme

INTRODUCERE Fiziologia animală este o ştiinţă biologică vastă şi complexă care studiază manifestările şi determinismul funcţiilor organismelor...

Influența pesticidului Decis asupra unor indici fiziologici la rana ridibunda, bufo bufo, bobina variegata

REZUMAT Pesticidele sunt agenţi folosiţi pentru a distruge dăunători ca insecte, buruieni, fungi, bacterii, rozătoare etc. Termenul de pesticide...

Cercetări toxicologice comparative în intoxicații experimentale cu solvenți organici la caras

INTRODUCERE Gradul de periculozitate al compuşilor chimici pentru mediul ambiant este reprezentat de toxicitatea acestora, capacitatea sursei de...

Anatomie

INTRODUCERE Termenul “Anatomie” vine de la grecescul anatemnein, care înseamnă a tăia, a diseca. Anatomia omului este știința care studiază forma...

Aprecierea însușirilor senzoriale, fizico-chimice și microbiologice a cărnii animalelor de măcelărie

ARGUMENT Sub denumirea de carne se înţelege ţesutul muscular al animalului tăiat, împreună cu ţesuturile cu care se află în conexiune naturală:...

Alfa-Amilaza

A. PREZENTARE GENERALA A ENZIMEI: Amilaza este o enzima ce activeaza hidroliza amidonului in maltoza si dextrine. Enzimele sunt componente de...

Oligoelemente în Sisteme Biologice

INTRODUCERE Printre incontestabilele reusite ale geniului uman, trebuie inclusa si descoperirea rolului biologic al unui important numar de...

Ai nevoie de altceva?