Hidrobiologie

Contribuţii româneşti la dezvoltarea Ecologiei acvatice

Grigore Antipa

A pus bazele şcolii româneşti de hidrobiologie, ecologie şi ihtiologie. Este, în acelaşi timp, unul dintre creatorii muzeologiei moderne (dioramele).

În 1926 a înfiinţat la Tulcea prima Staţiune de cercetări Hidrobiologice din ţara noastră.

În 1932 a înfiinţat Institutul bio-oceanografic de la Constanţa, care a contribuit semnificativ la cercetările româneşti de oceanologie aplicată şi de pescuit experimental.

A pus bazele unei ştiinţe interdisciplinare: Bioeconomia

S-a ocupat de organizarea pescuitului în apele dulci şi exploatarea peştelui în Marea Neagră.

Constantin S. Antonescu

A folosit pentru prima oară în România termenul limnologie.

A studiat misidele din apele dulci şi salmastre ale României.

Mihai Băcescu

S-a ocupat de taxonomia unor grupe din microfauna acvatică

A conceput în 1957 un aparat de colectare cantitativă concomitentă a macro- şi microbentosului numit "bodengreifer Băcescu".

În 1965 a înfiinţat şi dotat sectorul de biologie marină al Academiei R.S.R., astăzi înglobat în Institutul Român de Cercetări Marine.

Din 1965 a apărut sub îngrijirea sa seria Ecologie marină, în Editura Academiei Române, în care au fost publicate rezultatele cercetărilor Laboratorului de biologie marină al Institutului de Biologie "Traian Săvulescu" al Academiei Române.

Ion Borcea

întemeietorul Hidrobiologiei româneşti, alături de Grigore Antipa.

A pus bazele şcolii româneşti de oceanologie, dar a întreprins şi importante studii limnologice în apele româneşti.

A înfiinţat staţiunea zoologică marină de la Agigea (1926), lucru considerat a fi începutul oceanografiei româneşti instituţionalizate.

Nicolae Botnariuc

A descris specii şi forme noi de crustacee (Phyllopoda) şi insecte (Diptera - Chironomidae).

S-a ocupat în mod special de ecologia biotopurilor acvatice dulcicole la nivel populaţional; de evoluţia producţiei primare în apele dulci şi lunca inundabilă a Dunării; de ecologia larvelor de chironomide: a descoperit existenţa a două tipuri de hemoglobină (ecologie chimică), în funcţie de concentraţia oxigenului în mediu.

A evidenţiat structura trofică şi energetică a ecosistemelor din lunca inundabilă şi Delta Dunării (1970-1980).

Ludovic Botoşăneanu

A efectuat studii sistematice, de biologie şi dezvoltare postembrionară asupra trihopterelor crenobionte şi cavernicole din România şi Bulgaria.

A descris specii de trihoptere noi pentru România din munţii Banatului.

Paul Bujor

Unul dintre creatorii şcolii româneşti de hidrobiologie, a descris formele de viaţă şi procesele biologice care au loc în lacurile sărate: ecofiziologia crustaceului Artemia salina din Lacul Techirghiol, în diferite faze de dezvoltare.

A înfiinţat în 1900 Annales Scientifique de l'Université de Jassy şi revista ştiinţifică V. Adamachi la Iaşi.

Theodor Buşniţă

A organizat în cadrul Ministerului agriculturii şi domeniilor (1928), prima şcoală medie de pescuit şi piscicultură din ţară. Între 1936-1948 a fost directorul general al pescăriilor statului. În 1948 a organizat Facultatea de piscicultură la Constanţa.

Între 1950-1953 a condus Institutul de cercetări piscicole şi a contribuit la crearea unei rase româneşti de crap mai productivă şi mai rezistentă la boli.

Din 1953 până în 1959 a condus colectivele de hidrobiologie şi limnologie ale Institutului de biologie din Bucureşti.

Sergiu Cărăuşu

A realizat monografia crustaceelor gamaride de origine sarmatică.

Radu Codreanu

A contribuit la reorganizarea Staţiunii de cercetări biologice de la Sinaia.

Şi-a adus contribuţia la zoogeografia limnologică a ţării noastre.

A realizat un studiu monografic asupra grupului crustaceelor miside.

Nicolae Gavrilescu

Efectuează studii de fiziologie la genul Rana, peştii eurihalini, respectiv stenohalini. Pune în evidenţă proprietăţile antirahitice ale uleiului extras din ficatul de rechin din Marea Neagră.

Ion Grinţescu

A efectuat studii de morfologie, taxonomie şi fiziologie a algelor.

Marian-Traian Gomoiu

A efectuat studii de sistematica spongierilor şi moluştelor, ecologie marină, managementul zonelor umede marine costiere.

Constantin Motaş

A pus (alături de S. Karaman şi P.A. Chappuis) bazele unei noi discipline - freatobiologia.

A studiat aproape exclusiv din punct de vedere morfologic şi biologic hidracarienii.

Împreună cu M. Băcescu a studiat cumaceele şi polichetele din apele Dunării. A fost un pionier al zoogeografiei.

Traian Orghidan

În 1959 a anunţat existenţa unui nou biotop: "biotopul hiporeic".

Emil Pop

A identificat peste 170 de turbării eutrofe, cu o suprafaţă de peste 5700 ha şi un număr de peste 260 de turbării oligotrofe, cu o suprafaţă de peste 1300 ha.

Victor Pop

A studiat oligochetele acvatice (Lumbricidae), a clarificat filogenia şi sistematica dificilă a acestui grup.

Andrei Popovici-Bâznoşanu

A înfiinţat Staţiunea zoologică de la Sinaia (1922).

A studiat factorii care influenţează creşterea la gasteropodele de apă dulce, autofecundaţia şi hrana (microflora) ca factor preponderent care accelerează maturizarea sexuală. A efectuat cercetări asupra paraziţilor din sângele unor batracieni.

Eugen Pora

A studiat comportarea organismelor acvatice la variaţiile gradului de salinitate, clarificând unele probleme de zoogeografie a speciilor marine; de endocrinologie la peşti şi nevertebrate marine în funcţie de sex.

Emil Racoviţă

A efectuat studii de morfologie, embriologie, biologie, etologie, biogeografie şi taxonomie la polichete, crustacee, cefalopode, cetacee, peşti, plancton, şi de biologie generală.

A participat între 1898-1899 la o expediţie ştiinţifică în Antarctica, realizând cea mai bogată colecţie de faună, floră şi imagini antarctice din lume.

A cercetat (1900-1904) coasta catalană a Mării Mediterane şi malurile Insulelor Baleare. A studiat isopodele cavernicole din Franţa, Spania, Algeria, Italia şi Slovenia.

A descris, înainte de Elton, piramida trofică, de la algele unicelulare la pinguini, foci şi cetacee.

Ca etolog a studiat comportamentul animalelor marine, atât în acvariu (staţiunea Banyuls-sur-Mer), cât şi în libertate (balene, foci, morse, păsări polare - Antarctica).

Din 1905 s-a concentrat pe studiul ecosistemelor hipogee.

A înfiinţat în 1920 la Cluj, primul Institut de Speologie din lume.

Ludovic Rudescu Rodewald

A organizat cercetări limnologice complexe în Delta Dunării şi în avandeltă şi a extins experimentele de reproducere artificială a şalăului în deltă.

A pus bazele unei noi ramuri economice - stuficultura şi a pus în practică culturile mixte stufipiscicole.

Emanoil Teodorescu

Este întemeietorul şcolii româneşti de algologie. A descris peste 500 de specii, varietăţi şi forme din flora algologică a României.

A pus în evidenţă prezenţa ficoeritrinei la algele roşii şi cianoficee, pledând pentru originea comună (chimiotaxonomie) a acestor grupe; a studiat mişcările autonome ale mai multor specii de alge.

Ion Ţuculescu

A studiat organismele din lacul Techirghiol, legătura dintre acestea şi factorii de mediu, precum şi exploatarea şi regenerarea nămolului terapeutic.