Chimie organică

MODUL I

1. SISTEME DISPERSE OMOGENE (SOLU}II)

1.1. Defini]ie, clasificare

Sistemele disperse reprezint amestecuri de dou sau mai multe

componente.

~n func]ie de natura suprafe]elor care formeaz amestecul, sistemele

disperse pot fi omogene [i eterogene.

Sistemele disperse omogene sunt acele sisteme `n care componentele nu

prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind uniform `n tot

sistemul. Substan]ele ce compun amestecul nu sunt perceptibile cu ochiul liber

sau la microscop [i nu sunt separabile prin mijloace mecanice ca filtrare,

centrifugare etc.

Sistemele disperse eterogene sunt acele sisteme `n care componentele

prezint suprafe]e de separare, compozi]ia amestecului fiind diferit.

Sistemele disperse prezint dou componente care difer prin cantitate.

Componenta care domin cantitativ amestecul se nume[te mediul de

dispersie iar `n cazul solu]iilor este dizolvantul sau solventul.

Componenta ce se afl `n cantitate mai mic, se nume[te faz dispers, `n

cazul solu]iilor fiind substan]a care se dizolv, numit [i solut sau dizolvat. Ea

este cea care determin multe propriet]i ale sistemului dispers.

1.2. Sisteme disperse omogene (solu]ii)

1.2.1. Defini]ie

O solu]ie este un amestec omogen de dou sau mai multe componente

(substan]e).

1.2.2. Clasificarea solu]iilor

Solu]iile se clasific dup starea lor fizic `n solu]ii gazoase, lichide [i

solide.

Gazele, indiferent de natura lor chimic, se amestec sau sunt miscibile `n

orice propor]ie.

Solu]iile lichide pot fi: gaz `n lichid, lichid `n lichid, solid `n lichid.

Exemple de diferite solu]ii sunt prezentate `n tabelul 1.

Tabel 1

Clasificare solu]iilor dup starea fizic

Tipul de solu]ie Exemple

1. Amestecuri de gaze aerul atmosferic - amestec de azot [i oxigen

(componente principale)

2. Gaz `n lichid dioxid de carbon `n ap, oxigen `n ap, hidrogen

sulfurat `n ap

3. Lichid `n lichid etanol `n ap, frac]iuni de petrol, ulei `n eter etc.

4. Solid `n lichid sruri `n ap, zahr `n ap, naftalin `n benzen etc.

5. Solid `n solid aliajele - amestecuri formate din mai multe metale

1.2.3. Mrimi [i unit]i pentru exprimarea concentra]iei

4

Un alt criteriu de clasificare al solu]iilor este concentra]ia.

1.2.3.1. Defini]ie

Concentra]ia unei solu]ii reprezint cantitatea de substan] dizolvat

`ntr-un anumit volum de solu]ie.

Ea reprezint raportul dintre solut [i solvent. Dup concentra]ie, se

deosebesc: solu]ii diluate, adic solu]ii care con]in cantit]i mici de substan]

dizolvate [i solu]ii concentrate, adic solu]ii care con]in cantit]i mari de

substan] dizolvate.

Concentra]ia solu]iei se exprim `n mai multe moduri:

- concentra]ia procentual;

- concentra]ia molar;

- concentra]ia normal.

1.2.3.2. Concentra]ia procentual

Concentra]ia procentual arat câte pr]i de substan] dizolvat se gsesc

`n 100 pr]i solu]ie. Astfel o solu]ie de NaCl 10% `nseamn c `n 100g solu]ie se

gsesc 10g clorur de sodiu [i 90g ap.

Concentra]ia procentual poate fi exprimat [i `n unit]i de volum, folosit

pentru prepararea solu]iilor de lichide. De exemplu prin alcool 80% se `n]elege un

amestec de 80 volume de alcool [i 20 volume de ap.

1.2.3.3. Concentra]ia molar

Concentra]ia exprimat `n moli raporta]i la litru de solu]ie (1000cm3

solu]ie). O solu]ie molar este solu]ia care con]ine dizolvat `n 1000cm3 solu]ie un

mol de substan]. Concentra]ia acestei solu]ii se noteaz cu m.

De exemplu, o solu]ie molar de clorur de sodiu con]ine 58,5g NaCl

(1 mol) `ntr-un litru de solu]ie; o solu]ie molar de acid sulfuric con]ine 98g

H2SO4 (1 mol) `ntr-un litru de solu]ie. Dup cantitatea de substan] dizolvat la un

litru de solu]ie se deosebesc solu]ii: molare (m), dublu-molare (2m), semi-molare

(0,5m), decimolare (0,1m), centimolare (0,01m) etc.

Solu]iile molare nu trebuie confundate cu solu]ii molale, care prin

molalitate indic numrul de moli de substan] dizolvat `n 1000g dizolvant.

Molaritatea unei solu]ii (m) se calculeaz dup urmtoarea expresie: