Comerț Internațional

Curs
9/10 (2 voturi)
Domeniu: Comerț
Conține 1 fișier: pdf
Pagini : 109 în total
Cuvinte : 48004
Mărime: 3.86MB (arhivat)
Publicat de: Marcheta Vișan
Puncte necesare: 0

Cuprins

  1. OBIECTUL ŞI METODELE DE STUDIU ALE ECONOMIEI INTERNAȚIONALE
  2. CA ŞTIINŢĂ
  3. 1.1. Economia naţională bază a economiei internaționale
  4. 1.2. Economia internațională ca sistem al relaţiilor economice internaţionale
  5. 1.3. Economia internațională ca ştiinţă
  6. TEORIA CLASICĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
  7. 2.1. Mercantilismul
  8. 2.2. Avantajul absolut
  9. 2.3. Avantajul comparativ
  10. TEORIA MODERNĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL
  11. 3.1. Resursele şi comerţul (modelul Eli Heckscher - Bertil Ohlin)
  12. 3.2. Factorii specifici şi distribuţia veniturilor (modelul Paul Samuelson - Ronald Jones)
  13. 3.3. Modelul standard al comerţului (modelul Paul Krugman – Maurice Obstfeld)
  14. 3.4. Avantajul competitiv (modelul Michael Porter)
  15. TEST RECAPITULATIV 33
  16. POLITICA COMERCIALĂ
  17. 4.1. Concept, tipologie, instrumente
  18. 4.2. Politica tarifară
  19. 4.3. Politica netarifară
  20. 4.4. Politica de promovare şi de stimulare a exportului
  21. REGIMURI COMERCIALE PREFERENŢIALE ŞI INTEGRAREA ECONOMICĂ
  22. 5.1. Baza juridică şi tipologia regimurilor preferenţiale
  23. 5.2. Teoria uniunilor vamale şi integrării economice
  24. PIAŢA INTERNAŢIONALĂ A CAPITALULUI
  25. 6.1. Eurovalute
  26. 6.2. Operaţiuni pe piaţa capitalului
  27. 6.3. Centrele financiare off-shore
  28. TEST RECAPITULATIV 69
  29. COMPANIILE TRANSNAŢIONALE (MULTINAŢIONALE)
  30. 7.1. Conceptul de companie multinaţională
  31. 7.2. Cauzele apariţiei şi extinderii companiilor
  32. 7.3. Evoluţii recente ale companiilor multinaţionale
  33. 7.4. Implicaţiile activităţii companiilor multinaţionale
  34. BALANŢA DE PLĂŢI
  35. 8.1. Contul venitului naţional
  36. 8.2. Balanţa de plăţi
  37. DEZVOLTARE DURABILĂ
  38. 9.1. Societate viabilă şi dezvoltare durabilă
  39. 9.2. Problema energiei
  40. 9.3. Eficienţă energetică
  41. 9.4. Reutilizarea şi reciclarea materialelor
  42. 9.5. Biologie
  43. 9.6. Economie şi societate viabilă
  44. TEST RECAPITULATIV 103
  45. BIBLIOGRAFIE 108

Extras din curs

Tema nr. 1

OBIECTUL ŞI METODELE DE STUDIU ALE ECONOMIEI

INTERNAȚIONALE CA ŞTIINŢĂ

Unităţi de învăţare:

- Economia naţională – bază a economiei internaționale

- Economia internațională ca sistem al relaţiilor economice internaţionale

- Economia internațională ca ştiinţă

Obiectivele temei:

- definirea conceptului de economie internațională

- analizarea economiei naționale ca bază a economiei internaționale

- determinarea obiectului și metodelor de studiu ale economiei internaționale

ca știință

Timpul alocat temei: 1 oră

Bibliografie recomandată:

- Ciobanu, George – Economie mondială, Ed. Universitaria, Craiova, 2008;

- Fota, Constantin - Economie internaţională, Ed. Sitech, Craiova, 2008;

- Krugman, Paul, Obstfeld, Maurice - International Economics, Theory and Policy,

Harper Collins Publisher Inc., New York, 2006;

- Popa, Ioan - Tranzacţii comerciale internaţionale, Ed. Economică, Bucureşti,

2000;

- Stoian, Ion - Comerţ internaţional, Editura Caraiman, 2000.

În limbajul uzual folosim o serie de termeni şi concepte într-un sens mai mult sau

mai puţin diferit decât cel riguros ştiinţific. Este şi cazul termenilor “economie naţională”

şi “economie internațională”.

De aceea, pentru început vom defini în sens strict economic noţiunile de

“economie naţională” ca sistem de activităţi economice din cadrul unui teritoriu delimitat

ca ţară, “economie internaţională” sau “mondială” ca sistem de relaţii economice dintre

ţări şi “economie” sau “economie internaţională” ca ştiinţă a economiei generale sau în

mod particular a economiei internaţionale.

1.1. Economia naţională – bază a economiei internaționale

Economiile naţionale au apărut odată cu formarea pieţelor interne, a naţiunilor şi

a statelor.

ca entitate

rezultă din dezvoltarea schimbului reciproc de activităţi între

membrii unei comunităţi pe un teritoriu delimitat ca stat, ca

Economia urmare a accentuării diviziunii interne a muncii.

naţională

ca structură

reprezintă totalitatea ramurilor de activitate economică

existente la un moment dat, în strânsa lor interdependenţă

manifestată prin intermediul pieţei.

Reținem: Aşadar, economia naţională este o entitate, reprezentând ansamblul de

activităţi economice desfăşurate în cadrul unui stat, asupra cărora

acţionează reglementări cu caracter economic proprii statului respectiv.

3

Condiţiile funcţionării eficiente a economiei naţionale sunt:

- utilizarea cât mai completă a factorilor de producţie;

- alocarea eficientă a resurselor la nivel macro şi microeconomic;

- asigurarea unei dezvoltări durabile, care să ţină cont de generaţiile

viitoare.

Economiile naţionale se prezintă într-o mare diversitate. Ele pot fi, totuşi,

clasificate după două criterii:

- nivelul de dezvoltare economică

- sistemul economic şi social.

După primul criteriu, operând cu indicatorul sintetic produsul intern brut (PIB)

pe locuitor, există:

Țări dezvoltate Ex: SUA, Canada, ţările Uniunii Europene (27),

ţările Asociaţiei Europene a Liberului Schimb

(4), Japonia, Australia, Noua Zeelandă, în total

34 de ţări;

Țări cu nivel mediu de dezvoltare sau

nou industrializate

Ex: Coreea de Sud, Taiwan,

Țări în curs de dezvoltare (peste 150) Ex: India, Egipt, Argentina

Subgrup de 25 de ţări cel mai

puţin dezvoltate

Ex: Bangladesh, Zambia, Ecuador

În cadrul noilor strategii economice externe a fost identificat un grup de ţări cu

un puternic potenţial de expansiune în următorii 10-20 de ani şi spre care ţările

dezvoltate îşi îndreptă eforturile de promovare a exporturilor şi investiţiilor, din care fac

parte: China, India, Thailanda şi Malayezia din Asia; Mexic, Brazilia, Argentina şi Chile

din America Latină; Egipt şi Nigeria din Africa; Polonia şi Turcia din Europa.

După cel de-al doilea criteriu, operând cu natura proprietăţii şi modul de

gestionare a activităţilor economice, există:

Țări cu economie

de piaţă

(capitaliste)

proprietatea este preponderent privată,

iar activitatea economică este reglată

de forţele pieţei (în primul rând de

raportul cerere-ofertă)

SUA, Germania, Anglia,

Franţa, Italia, Canada,

Japonia, dar şi India, Egipt

Preview document

Comerț Internațional - Pagina 1
Comerț Internațional - Pagina 2
Comerț Internațional - Pagina 3
Comerț Internațional - Pagina 4
Comerț Internațional - Pagina 5
Comerț Internațional - Pagina 6
Comerț Internațional - Pagina 7
Comerț Internațional - Pagina 8
Comerț Internațional - Pagina 9
Comerț Internațional - Pagina 10
Comerț Internațional - Pagina 11
Comerț Internațional - Pagina 12
Comerț Internațional - Pagina 13
Comerț Internațional - Pagina 14
Comerț Internațional - Pagina 15
Comerț Internațional - Pagina 16
Comerț Internațional - Pagina 17
Comerț Internațional - Pagina 18
Comerț Internațional - Pagina 19
Comerț Internațional - Pagina 20
Comerț Internațional - Pagina 21
Comerț Internațional - Pagina 22
Comerț Internațional - Pagina 23
Comerț Internațional - Pagina 24
Comerț Internațional - Pagina 25
Comerț Internațional - Pagina 26
Comerț Internațional - Pagina 27
Comerț Internațional - Pagina 28
Comerț Internațional - Pagina 29
Comerț Internațional - Pagina 30
Comerț Internațional - Pagina 31
Comerț Internațional - Pagina 32
Comerț Internațional - Pagina 33
Comerț Internațional - Pagina 34
Comerț Internațional - Pagina 35
Comerț Internațional - Pagina 36
Comerț Internațional - Pagina 37
Comerț Internațional - Pagina 38
Comerț Internațional - Pagina 39
Comerț Internațional - Pagina 40
Comerț Internațional - Pagina 41
Comerț Internațional - Pagina 42
Comerț Internațional - Pagina 43
Comerț Internațional - Pagina 44
Comerț Internațional - Pagina 45
Comerț Internațional - Pagina 46
Comerț Internațional - Pagina 47
Comerț Internațional - Pagina 48
Comerț Internațional - Pagina 49
Comerț Internațional - Pagina 50
Comerț Internațional - Pagina 51
Comerț Internațional - Pagina 52
Comerț Internațional - Pagina 53
Comerț Internațional - Pagina 54
Comerț Internațional - Pagina 55
Comerț Internațional - Pagina 56
Comerț Internațional - Pagina 57
Comerț Internațional - Pagina 58
Comerț Internațional - Pagina 59
Comerț Internațional - Pagina 60
Comerț Internațional - Pagina 61
Comerț Internațional - Pagina 62
Comerț Internațional - Pagina 63
Comerț Internațional - Pagina 64
Comerț Internațional - Pagina 65
Comerț Internațional - Pagina 66
Comerț Internațional - Pagina 67
Comerț Internațional - Pagina 68
Comerț Internațional - Pagina 69
Comerț Internațional - Pagina 70
Comerț Internațional - Pagina 71
Comerț Internațional - Pagina 72
Comerț Internațional - Pagina 73
Comerț Internațional - Pagina 74
Comerț Internațional - Pagina 75
Comerț Internațional - Pagina 76
Comerț Internațional - Pagina 77
Comerț Internațional - Pagina 78
Comerț Internațional - Pagina 79
Comerț Internațional - Pagina 80
Comerț Internațional - Pagina 81
Comerț Internațional - Pagina 82
Comerț Internațional - Pagina 83
Comerț Internațional - Pagina 84
Comerț Internațional - Pagina 85
Comerț Internațional - Pagina 86
Comerț Internațional - Pagina 87
Comerț Internațional - Pagina 88
Comerț Internațional - Pagina 89
Comerț Internațional - Pagina 90
Comerț Internațional - Pagina 91
Comerț Internațional - Pagina 92
Comerț Internațional - Pagina 93
Comerț Internațional - Pagina 94
Comerț Internațional - Pagina 95
Comerț Internațional - Pagina 96
Comerț Internațional - Pagina 97
Comerț Internațional - Pagina 98
Comerț Internațional - Pagina 99
Comerț Internațional - Pagina 100
Comerț Internațional - Pagina 101
Comerț Internațional - Pagina 102
Comerț Internațional - Pagina 103
Comerț Internațional - Pagina 104
Comerț Internațional - Pagina 105
Comerț Internațional - Pagina 106
Comerț Internațional - Pagina 107
Comerț Internațional - Pagina 108
Comerț Internațional - Pagina 109

Conținut arhivă zip

  • Comert International.pdf

Alții au mai descărcat și

Teoria Comerțului Internațional

Cap.1 TEORIA CLASICĂ A COMERŢULUI INTERNAŢIONAL Privind retrospectiv evoluţia teoriei comerţului internaţional, bazele ei se regăsesc în lucrările...

Comerț

Etimologic, termenul „comerţ” provine din latinescul “commercium” care înseamnă schimb, operaţie având ca obiect „marfa”, respectiv o...

Comerț internațional și dezvoltare economică

Pe parcursul întregii evolutii economice au existat interrelatii strânse si complexe între comert exterior si dezvoltare economică. Ele sunt...

Preocupări de Modernizare și Dinamizare a Teoriei Neoclasice a Comerțului Internațional

Pentru că multe din criticile adresate teoriei proporţiei factorilor de producţie au semnalat caracterul prea abstract al acesteia, restricţiile...

Comerț Internațional

Caracterul biunivoc al relatiei comert exterior – dezvoltare economică: este unanim recunoscut că pe parcursul întregii evolutii economice au...

Organizarea mondială a comerțului

1.1. Aspecte generale privind disciplina comertului international - Relevanta comertului international - Continutul disciplinei comert...

Comerțul Internațional Contemporan

1. Privire generală asupra comerţului internaţional contemporan Economia este o ştiinţă socială al cărei scop este de a înţelege modul de...

Evoluția comerțului internațional pe grupe de produse

Trasaturile caracteristice acestei evolutii sunt: - permanenta si rapida imbogatire a nomenclatorului de produse - schimbarea continua a...

Te-ar putea interesa și

Efectele Contractelor de Comerț Internațional

INTRODUCERE Piata comerciala si schimburile comerciale ce se desfasoara în cadrul acesteia reprezinta, din punctul meu de vedere cel mai de pret...

Legea Aplicabilă Contractului de Comerț Internațional

CAPITOLUL I. DESPRE CONTRACTUL DE COMERT INTERNATIONAL NOTIUNEA DE CONTRACT COMERCIAL Sunt contracte comerciale internationale acele contracte...

Efectele Rundei Uruguay asupra liberalizării comerțului mondial

1. ROLUL G.A.T.T. IN LIBERALIZAREA COMERTULUI INTERNATIONAL 1.1. Scurt istoric al crearii si organizarii G.A.T.T. 1.1.1 Crearea G.A.T.T. Crearea...

Criterii de clasificare a contractelor comerciale internațional

I. Notiuni asupra comertului international I.l.Acceptiunile notiunii comertului internationl Comertul international si cooperarea economica si...

Comerțul internațional - România

1. Notiuni de baza Comertul international include totalitatea schimburilor de bunuri si servicii dintre doua sau mai multe state. Obiectul...

Noi tendințe în comerțul internațional

I. Noi tendinte în structura si dinamica comertului international În epoca contemporană, participarea activă la diviziunea mondială a muncii este...

Contractul de Comerț Internațional

1. NOŢIUNE Schimburile sau prestările de lucrări sau servicii se concretizează sub forma unui contract comercial internaţional, care generează...

Ai nevoie de altceva?