Teorii cu privire la comerțul internațional

A. Teorii clasice

Mercantilismul;

Teoria avantajelor absolute( A. Smith);

Teoria costurilor comparative de producţie( D. Ricardo);

Teoria dotării naţiunilor cu factori de producţie( Modelul Hecksher-Ohlin)

mercantilismul

A fost filozofia economică a secolului al XVI-lea;

Exprima convingerea că avuţia unei naţiuni se exprimă prin cantitatea de metale preţioase de care dispune o ţară;

Principalul deziderat al autorităţilor era sporirea rezervelor de aur şi argint;

Calea de atingere a acestui deziderat era creşterea excedentului balanţei comerciale prin impulsionarea exporturilor şi restricţionarea importurilor;

Continuare

Din punct de vedere politic Mercantilismul a fost agreat de cercurile guvernamentale, de grupurile industriale şi chiar de lucrători;

Numeroase grupuri de interese au înregistrat efecte negative sub formă de impozite mai mari, preţuri ridicate, menţinerea ineficienţei în economie, întârzierea restructurării pe baze sănătoase.

Putem vorbi despre perenitatea filozofiei M.

Teoria avantajului absolut

A fost fondată de Adam Smith în lucrarea “An Inquiry into the Nature and Causes of Wealth of Nations” publicată în 1776;

Smith a contestat bazele teoretice ale mercantilismului demonstrând că această filosofie slăbeşte bazele dezvoltării de succes pentru că împiedică actorii economici să elaboreze şi să practice strategii pe termen lung centrate pe concurenţa liberă ceea ce va duce la alocarea ineficientă a factorilor de producţie.

Teoria avantajelor absolute

Smith a susţinut că liberul schimb sporeşte bunăstarea naţiunilor;

Întrebarea a fost- ce bunuri şi servicii trebuie să producă şi să exporte eficient o ţară;

Răspunsul- acele bunuri şi servicii la care deţine un avantaj absolut-adică le produce cu costuri mai mici decât celelalte ţări;

Exemplu

Concluzii

Numărul de produse diferite realizate într-o oră de muncă este diferit în cele două ţări;

Franţa are un avantaj absolut la vin iar Japonia la ceasuri;

Presupunem că se schimbă 2 sticle de vin pe 4 ceasuri;

Dacă se specializează ambele ţări vor avea de câştigat;

Nu răspunde la întrebarea ce se întâmplă cu ţările care au avntaj absolut la toate produsele sau nu au avantaj absolut la nici-un produs.

Teoria costurilor comparative de producţie( avantajului relativ)

A fost elaborată de David Ricardo şi Robert Torrens;

Pleacă de la premisa că teoria avantajului absolut are mai degrabă o dimensiune intuitivă decât practică;

Ia în considerare conceptul de cost de oportunitate;

Spre deosebire de teoria avantajului absolut care se concentrează pe diferenţele absolute între productivităţile naţionale aceasta se centrează pe valorificarea diferenţelor relative între W;