Advocacy

I. Introducere

Fară a avea pretenţia de a da definţia exacta a termenului, am putea spune ca advocacy este un proces de durata variabilă care implică o serie de activitaţi care au ca scop influenţarea politicilor publice. Pentru a putea influenţa politici publice este nevoie de efortul organizat al celor afectaţi de o anumita problemă. Acest efort ia intotdeauna forma unei campanii. Despre regulile după care se desfasoară campaniile de advocacy vom vorbi pe larg în acest material.

Modurile în care se desfaşoară campaniile de advocacy au evoluat continuu în timp. Dezvoltarea tehnologiei comunicaţiilor este numai unul dintre factorii care au schimbat felul în care oamenii se organizează pentru a-şi rezolva problemele. Alţi factori ţin de de imaginaţia celor implicaţi şi mai ales de existenţa unor reglementări legale care nu numai că permit dar chiar cer în mod expres participarea cetăţenilor la luarea deciziilor de politici publice. Gradul de implicare a cetăţenilor în rezolvarea problemelor comunitaţii diferă de la un loc la altul, astfel că şi acest aspect influenţează felul în care se desfaşoară campaniile de advocacy. Desigur că participarea cetăţenilor la procesul de luare a deciziilor diferă de la o ţară la alta, în funcţie de cât de transparentă este activitatea autoritaţilor locale şi de cât de conştienţi sunt reprezentanţii acestora de beneficiile implicarii cetăţenilor. Pentru acest motiv unele din campaniile de advocacy sunt mai uşor de organizat decât altele. Ceea ce le aseamănă însă, este faptul că orice campanie este mult mai eficientă atunci cînd se desfoară pe baza unei strategii bine puse la punct, atunci când mobilizează un numar mare de oameni sau când sunt reflectate în mass media

Este clar că procesul de advocacy se leagă de activitatea de influenţare directă a factorilor de decizie. Influenţare nu înseamnă numai presiunea asupra factorilor de decizie astfel încât ei să adopte o decizie dorită de un grup anume. În procesul de advocacy factorii de decizie primesc şi informaţii utile şi profesionist organizate. În acest fel, grupurile implicate în advocacy devin resurse importante pentru cei care iau decizii, chiar dacă aceştia din urmă nu recunosc întotdeauna acest fapt.

Acest material va detalia etapele de planificare şi de punere în practică a unei campanii de advocacy. Vom folosi în această expunere principiile acţiunii directe deoarece ele sunt valabile pentru procesul de advocacy şi pentru că acţiunea directă stă la baza oricarei campanii de advocacy.

I.1. Cele trei principii ale acţiunii directe

a. Obţineţi ameliorări reale, imediate şi concrete ale vieţii oamenilor

Printr-o astfel de abordare, organizaţia încearcă să obţină îmbunătăţirea calităţii vieţii pentru un număr mare de oameni, fie că acest lucru se referă la o mai bună îngrijire medicală, rate mai mici pentru asigurări auto, iluminat stradal sau protecţia poliţiei.

Dacă problema abordată este foarte amplă sau necesită un termen lung, cum ar fi criminalitatea, şomajul, discriminarea sau foametea la nivel mondial, aceasta trebuie descompusă în scopuri realizabile, ce pot fi atinse pe termen scurt, numite soluţii specifice ale problemei. Atingerea acestora duce la îmbunătăţiri pe care beneficiarii le percep.

b. Daţi-le oamenilor sentimentul propriei puteri

Organizaţiile mobilizează puterea pe care o au oamenii. Realizând acest lucru, ele îi învaţă valoarea acţiunii comune şi dezvoltă încrederea în sine atât a organizaţiei, cât şi a indivizilor ce o constituie. Organizaţiile evită, de multe ori, soluţiile la îndemână, ce nu dezvoltă puterea oamenilor, cum ar fi: a apela la un jurist ca să rezolve problema, a ruga un politician amabil să se ocupe de ea sau a o pasa unei agenţii guvernamentale. În aceeaşi măsură ca rezolvarea problemei, scopul organizaţiei este şi acela de a le da oamenilor sentimentul propriei puteri.

c. Transformaţi relaţiile de putere

Campaniile de advocacy trebuie să aibe ca rezultat colateral, pe termen mai lung, schimbarea relaţiilor de putere. Din fiecare campanie, organizaţia trebuie să iasă mai puternică. A construi o organizaţie puternică şi durabilă transformă relaţiile de putere. Atunci când organizaţia este destul de puternică, va trebui să fie consultată cu privire la deciziile care îi afectează membri. Câştigarea unor campanii nu este niciodată suficientă. Organizaţia însăşi trebuie să crească permanent astfel încât să poată să-şi asume chestiuni mai cuprinzătoare şi să joace un rol politic din ce în ce mai mare. Pentru asta, încă de la început trebuie făcute planuri concrete şi făcuţi paşi pentru a se asigura de faptul că organizaţia creşte (de exemplu, se strâng bani şi sunt recrutaţi şi păstraţi membri).

I.2. Etapele unei campanii

Campaniile durează perioade diferite de timp şi o organizaţie poate, alegându-şi cu grijă soluţia, să influenţeze durata propriilor campanii. În mod frecvent, organizaţiile nou înfiinţate vor campanii scurte şi, uneori, aleg subiecte uşor de câştigat. Scopul lor este de a obţine un câştig vizibil, pentru a dezvolta încrederea membrilor în abilitatea lor de a realiza ceva şi pentru a câştiga recunoaşterea publică. Mai târziu, campanii mai lungi pentru cauze mai complexe, oferă organizaţiei oportunitatea de a recruta voluntari, de a-şi dezvolta leadershipul ori de a permite organizaţiei să acumuleze experienţă.

Atât campaniile lungi cât şi cele scurte trec printr-o serie de paşi:

a. Alegeţi soluţia şi dezvoltaţi o strategie.

Orice campanie începe de la o problemă pe care o are un grup de oameni, problemă care trebuie rezolvată de „cineva”, în cele mai multe cazuri prin luare unei decizii. O campanie însă nu militează însă pentru „rezolvarea unei probleme” pur şi simplu, ci propune o soluţie clară şi concretă – care devine cauza pentru care luptă organizaţia prin respectiva campanie.

În funcţie de puterea pe care o are, grupul poate decide să definească sau să despice soluţia într-un anumit fel: „Să-l determinăm pe proprietar să ne înapoieze depozitele de chirie atunci când ne mutăm.”; sau o „Să determinăm Consiliul Local să adopte o lege prin care să se ceară returnarea depozitelor de chirie.”

Strategia este planul general pentru triumful campaniei şi câştigarea cauzei, dezvoltarea organizaţiei şi schimbarea relaţiilor de putere; este modul în care organizaţia îşi propune să convingă ţinta/factorului de decizie.

b. Aplicaţi strategia

Pasul următor este să începeţi comunicarea cu ţinta - persoana care are puterea să dea grupului ceea ce acesta îşi doreşte. Se fac cereri şi se prezintă argumente. În acest stadiu, uneori problema este rezolvată şi cererile organizaţiei sunt îndeplinite. Un factor de decizie este întotdeauna o persoană. Nu este niciodată o instituţie cum ar fi guvernul, corporaţia, banca, legislatorul, consiliul sau agenţia. Individualizaţi-o. După ce v-aţi adresat deja instituţiei în sine prin canalele oficiale, acum campania se mută în afara acelui cadru pentru a focaliza presiunea pe unul sau mai mulţi indivizi care alcătuiesc instituţia şi au puterea de a vă da ceea ce vă doriţi.

Anunţaţi campania. Frecvent, un eveniment media anunţă începutul unei campanii.

Începeţi activităţi de abordare a potenţialelor persoane interesate. Deoarece, orice campanie este o oportunitate de a contacta oameni noi, în acest moment încep activităţi de abordare a potenţialilor suporteri.