Creativitatea în Publicitate

1. Definiţii nelămuritoare

Am luat la rînd cîteva dicţionare de reper pentru orice individ şi cîteva lucrări de sorginte

academică, pentru a vedea modul în care este explicat conceptul de creativitate precum şi celelalte

noţiuni care levitează în jurul lui.

Iată-le:

Creativitate – putere creatoare, capacitate de a imagina, de a inventa, de a crea. Creativitate

artistică, literară. (Le Petit Larousse, Edition Entierement nouvelle, 2000)

Creator - Persoană care inventează ceva nou, în domeniul ştiinţific, artistic. Creatorul unei

teorii noi.O creatoare de modă.2. Persoană care interpretează pentru prima dată un rol, un

cîntec.*s.m. Creatorul: Dumnezeu.*adj. Care are capacitatea, darul de a inventa: creator, inventator.

Spirit creator.( (Le Petit Larousse, Edition Entierement nouvelle, 2000)

Creativ – adj.1. Care e capabil sa creeze, sa inventeze, sa imagineze ceva nou, original, care

manifestă creativitate. Un spirit creativ.2. Care favorizează creaţia. Mediu creativ.*în publicitate,

modă, persoană însărcinată să aibă idei originale pentru a crea sau lansa un produs. (Le Petit

Larousse, 2000)

Creativ –adj. cu privire la ori implicind folosirea imaginaţiei sau a ideilor originale pentru a

crea ceva*s. persoană angajată în munca de creaţie” – Oxford Dictionary, Tenth Edition, The

foremost authority on current english, 1999

Creator –subst. Persoană sau lucru care creează* Creatorul, Dumnezeu - Oxford Dictionary,

Tenth Edition, The foremost authority on current english, 1999

a crea – cauza existenţei, a aduce la viaţă, a fi originea, a produce, a fi primul care aduce la

viaţă un personaj sau rol. (Heritage Illustrated Dictionary)

Creaţie – un produs original al invenţiei şi / sau imaginaţiei umane (Heritage Illustrated

Dictionary)

Creativ – care este caracterizat prin originalitate şi expresivitate, imaginativ (Heritage

Illustrated Dictionary)

Creativ – generator, inovativ, original, imaginativ (Macquarie Dictionary)

Creatia – simbolizează sfîrşitul haosului prin pătrunderea în univers a unei forme, a unei

ordini, a unei ierarhii.{…}Invenţia înseamnă percepţia unei ordini noi, a unor relaţii noi între

termeni diferiţi. Creaţia este instaurarea acestei ordini printr-o energie. {…}actul creator este însă

atemporal. Actul de creaţie în sens larg este energia care organizează datele primare în forme.

(Jean Chevalier, Alain Gheerbrant, Dictionar de Simboluri, Artemis, Bucureşti, 1994)

„Creativitatea oferă sinteza între inteligenţă şi imaginaţie” (Marian Odangiu, Daniela

Ciobanu, Violeta Ficard, Publicitatea Audio, Curs Practic de strategii creative, Editura Hestia,

Timişoara, 1997)

Unde am vrut sa ajungem operînd această incursiune în spaţiul definiţiilor despre creativitate? La

concluzia că e foarte greu să afli ce este, cum se declanşează, cum poate fi evaluat acest fenomen

urmărind firul roşu al explicaţiilor de dicţionar. Iritaţi de această lipsă de concreteţe, relevanţă şi

precizie, Andrei G. Aleinikov, Ph.D, Sharon Kackmeister şi Ron Koenig au editat in 1976 volumul

: „Inventînd creativitatea - 101 definiţii pe care Webester-ul nu ţi le va spune niciodată”, volum ce

cuprinde definiţii ale fenomenului culese de-a lungul timpului de la persoane/personalită‚i din

domeniile cele mai diverse.

Va prezentăm în continuare o suită de alte definiţii ale creativităţii, selectate în parte din

lucrări cu trimitere la acest domeniu, în parte folosindu-ne de informatii accesibile prin

internet. Acest demers de introducere în problematica fenomenului ce constituie obiectul acestui

curs nu este, din păcate, unul creativ din partea autorului, ci unul cu rol instrumentar şi utilitar, mai

cu seamă pentru cei care au acces limitat la sursele enunţate mai sus.

2.…şi definiţii lămuritoare doar prin însumarea lor

Aşa cum aţi văzut din simplistele explicaţii înfăţişate la începutul acestui capitol, trimiterile

la zeitate, divinitate, sacru erau destul de frecvente. Iar dacă în abordarea noastră am ţine seamă de

studiile de antropologie culturală, am accepta ca orice fenomen încărcat cu numinos - de aici

inefabilul creaţiei - se confruntă cu dificultatea de a fi explicitat la modul absolut. De aceea niciuna

dintre definiţiile ce vor fi prezentate mai jos nu este completă, suma lor însă va oferi o perspectivă

complexă asupra creativităţii.

„Viziune fără acţiune e mai degrabă un vis. Acţiune fără viziune e pierdere de timp.

Viziunea şi acţiunea, corelate, pot schimba lumea.”

„Ce luăm acum drept demonstratie, a fost iniţial imaginaţie”, William Blake

„De fiecare dată cînd omul descoperă o cursă de prins şoareci mai eficientă, natura vine

instantaneu cu un şoarece mai afurisit”. James Carswell

„Gindirea creativă nu e un talent, e un instrument care poate fi însuşit. Îi face pe oameni mai

puternici, adăugînd forţă abilităţilor lor naturale, îmbunatăţind munca de echipă, productivitatea şi

mărind profitul.” Edward de Bono

„E mai bine să ai mai multe idei, dintre care unele pot fi proaste, decît să ai veşnic dreptate,

neavînd nici o idee.” Edward de Bono

„Nu e nici o îndoială ca cea mai importantă dintre resursele umane e creativitatea. Fără ea nam

avea progres, şi am repeta într-una aceleaşi arhetipuri.” Edward de Bono

„Inteligenţa e un dat dobîndit prin naştere. Capacitatea de a gîndi se dobîndeşte”, Edward

De Bono

„Fiecare mare pas în ştiinţă a fost generat de o nouă îndrăzneală a imaginaţiei”, John Dewey

„Nu-i de ajuns să ai creier, ideea esenţială e să-l foloseşti cum trebuie” Rene Descartes

„Singura diferenţă între construcţie şi creaţie e următoarea: construcţia poate fi admirată

doar după terminarea ei, iar creaţia încă dinainte de a prinde viaţă.” Charles Dickens

„Geniu înseamnă 1 procent inspiraţie şi 99 transpiraţie”, Thomas Edison

„Imaginaţia e mai importantă decît cunoaşterea”, Albert Einstein