Cuprins
- Cuprins
- 1. Perceptia interpersonala
- 2. Comunicarea – aspecte generale
- 3. Comunicarea organizationala
- 4. Grupurile organizationale
- 5. Comunicarea in situatii legate de cariera
- 6. Bibliografie selectiva
Extras din curs
Grupurile în viata sociala
Din punct de vedere psihosociologic, grupul poate fi definit ca un ansamblu de persoane între care exista legaturi integrative de tip functional, comunicativ, afectiv si normativ. Membrii grupului au scopuri comune, desfasoara activitati comune, comunica si stabilesc relatii care au o anumita evolutie în timp. Prin natura sa, societatea umana are o organizare grupala, fiind formata din grupuri mari (popoare, etnii, clase sociale) care includ diverse alte tipuri de grupuri mijlocii si mici (colective de munca, clase de elevi, grupuri de prieteni, familii, cupluri).
Fiecare individ apartine de-a lungul vietii mai multor astfel de grupuri. Desi apartin aceluiasi grup social mare (cetatenii unui oras, ai unei tari) persoanele aflate întâmplator într-un loc public - stadion, compartiment de tren etc. pot comunica, pot coopera în actiuni comune, pot stabili relatii pasagere de simpatie / antipatie, fara a constitui, în sensul definitiei de mai sus, un grup, deoarece unui astfel de ansamblu de persoane îi lipsesc una sau mai multe din trasaturile definitorii ale grupului: scop, activitate, valori, norme comune, durata în timp a relatiilor. O astfel de aglomerare incidentala sau grupare spontana, indiferent de marimea ei, poate fi considerata, din punct de vedere psihosociologic, multime, gloata, dar nu grup.
Clasificarea grupurilor
a) Marimea poate constitui un prim criteriu de clasificare a grupurilor:
• Grupurile mari - popoare, clase sociale, etnii se caracterizeaza prin relatii sociale stabile, dispun de un instrument de comunicare (limba), au o durata mare în timp, iar rezultatele activitatii comune se obiectiveaza în cultura materiala si spirituala. Ele constituie obiect de studiu pentru sociologie.
• Grupurile mici - sunt formate dintr-un numar restrâns de membri, între care exista relatii directe, “fata în fata” (spre deosebire de grupurile mari, ai caror membrii, practic, nu-i pot cunoaste pe toti ceilalti); functionarea grupului mic presupune un sistem bine precizat de statute si roluri, norme si reguli recunoscute si acceptate de toti, relatiile fiind caracterizate prin durata si evolutie în timp.
b) Dupa criteriul tipului de relatii existente între membri distingem:
• Grupuri primare - în care exista posibilitatea ca fiecare membru sa-i cunoasca pe ceilalti, sa interactioneze si sa comunice cu fiecare în mod direct; în acest sens, grupul mic este totodata si grup primar pentru ca satisface toate cerintele susmentionate: echipa de lucru, muncitorii dintr-un atelier, functionarii dintr-un birou sau serviciu, elevii dintr-o clasa, studentii unei grupe muncesc sau învata într-un spatiu care le permite sa interactioneze direct.
• Grupurile secundare au, de regula, un numar mai mare de membri si sunt compuse din subgrupuri primare; membrii lor se cunosc mai mult sau mai putin, iar relatiile fiecaruia cu ceilalti sunt preponderent indirecte; din acest punct de vedere majoritatea grupurilor organizationale sunt secundare (ex. angajatii unei firme de marime mijlocie sau mare).
c) Dupa tipul de normativitate existent în cadrul grupului pot fi întâlnite:
• Grupuri formale, caracterizate prin relatii institutionalizate (prescrise prin modul de organizare al grupului), interactiunile membrilor fiind guvernate de un numar mare de reguli. Grupurile organizationale, indiferent de marimea lor, sunt formale, pentru ca relatiile dintre membri se stabilesc pe baza statusului organizational, a pozitiei si functiei fiecarui individ; apartenenta la grup este si ea reglementata de relatiile contractuale dintre individ si organizatie: scopul comun este precis definit, regulile si nomele sunt explicite si impuse (orice organizatie are un regulament de organizare-functionare), durata în timp este predeterminata.
• Grupurile informale se constituie paralel sau în afara grupurilor formale, adeziunea sau apartenenta la grup si relatiile interpersonale au un caracter spontan, bazat pe afinitati, interese comune, simpatie; activitatea comuna este variabila si nedeterminata, relatiile sunt mai putin reglementate, statusurile si rolurile se contureaza si evolueaza mai putin rigid, durata în timp a grupului este nedeterminata.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Bibliografie.doc
- Comunicare 1.doc
- Comunicare 2.doc
- Comunicare 3.doc
- Comunicare 4.doc
- Comunicare 5.doc
- Coperta.doc
- Cuprins.doc