Extras din curs

Criza mediatica. Abordari teoretice

Criza mediatica este cazul particular al crizei de comunicare, determinata de interventia mass-media in evolutia acestei crize, interventie dictata de deficitul de informatie oficiala, coerenta si oportuna pe canalele obisnuite de comunicare. Completarea deficitului de informatie este solicitata cu putere de catre public, care ofera astfel mass-mediei oportunitatea de a ocupa vidul informational (deficitul de informatie) existent si de a se transforma in furnizor “autorizat” de informatie, interpretor, evaluator si emitator privilegiat.

Caracteristicile comune ale crizelor mediatice

- sunt crize induse, ele pot fi declansate atat de factori interni, cat si externi;

- survin pe neasteptate si niciodata nu vom sti sub ce forma vor aparea;

- sunt puternic emotionale;

- intensitatea lor depinde de importanta sociala a evenimentului care i-a dat nastere, de consecintele sociale pe care le angajeaza in raport cu viata comunitatii si de gradul de implicare a publicului in evenimentul respectiv;

- prezinta un mare interes pentru mass-media si, de obicei, genereaza stiri neplacute pentru organizatie;

- deoarece, de regula, sunt putini martori la producerea evenimentului, opinia publica este formata de ceea ce se vede, se aude sau se citeste in presa;

- durata crizei mediatice este variabila in timp. De cele mai multe ori, criza mediatica se stinge sau pierde din intensitate cu mult inainte ca efectele evenimentului care au produs-o sa dispara. Mass-media gaseste alte subiecte “calde” pe care sa le relateze.

Aspectele specifice ale crizei mediatice

- atunci cand survine o criza, informatiile despre eveniment sunt putine sau lipsesc, cel putin in fazele initiale;

- informatiile existente sunt contradictorii, incomplete si in continua schimbare;

- este posibil sa nu existe mijloace de legatura cu cei aflati la fata locului sau ca aceste mijloace sa nu functioneze;

- aproape sigur reporterii vor fi la fata locului inca de la inceputul crizei, iar mijloacele lor functioneaza;

- in cazul accidentelor sau incidentelor, este posibil sa existe morti, raniti sau pagube materiale;

- la locul si pe durata crizei se produce multa confuzie;

- publicul urmareste si cantareste modul de actiune al organizatiei;

- pentru rezolvarea crizei iar verdictul final se va reflecta in gradul de credibilitate si in reputatia organizatiei.

EFECTELE UNEI CRIZE MEDIATICE

PIERDEREA CONTROLULUI INFORMATIEI SI AL PUBLICULUI

In forma sa acuta, criza mediatica determina pierderea controlului informatiei si al publicului.

Daca raspunsul la criza nu este cel asteptat, daca primele informatii pe care organizatia le ofera nu sunt credibile sau in trecutul organizatiei au fost cazuri sau tentative de inducere in eroare a opiniei publice, publicul se va orienta catre alta sursa credibila care-i furnizeaza rapid ceea ce doreste: informatii despre eveniment.

In acest fel, imaginea organizatiei va fi construita de catre altcineva decat propriile-i structuri.

Se vor gasi destui martori oculari, comentatori, analisti, politicieni care sa vorbeasca in numele si despre organizatie.

Acesta este primul pas care genereaza agresiunea simbolica asupra organizatiei, cu efecte asupra pierderii identitatii si deformarea imaginii sale publice.

PANICA IN ORGANIZATIE

Criza mediatica poate produce panica in organizatie, afectata, in primul rand, de efectul surprinderii dar si de lipsa unui plan de actiune dinainte stabilit si exersat.