Metode de Extensie

Mass media

Atunci când discutăm despre rolul mass media în consultanţă, trebuie să luăm în considerare rolul pe care aceasta îl joacă în programele de consultanţă şi modul în care aceasta poate fi folosită efectiv. Deci vom discuta asupra efectelor pe care le putem obţine din utilizarea mass media şi modul în care putem asigura mesajelor înţelesul pe care îl dorim.

Efectele mass media

Revistele, radio-ul şi televiziunea sunt, în general, cele mai ieftine mijloace de transmitere a mesajelor spre un număr mare de persoane. Trebuie însă să examinăm efectele pe care acestea le au înainte de a sublinia eficienţa unui serviciu de consultanţă bazat pe una dintre acestea.

Am văzut că principiile perceptuale pot fi folosite pentru a atrage atenţia şi că mass media este importantă în atragerea atenţiei publicului asupra inovaţiilor şi pentru stimularea interesului acestora. Cu toate acestea, se pare că mass media are un efect redus atunci când se pune problema adoptării unei decizii. Cercetarea arată că mass media poate accelera un proces existent de schimbare, dar modificările comportamentale sunt induse de către indivizi înşişi. Aceasta are loc întrucât atât emiţătorul cât şi receptorul tind să folosească procese selective în utilizarea mass media, care, în mod frecvent, conduc la distorsionarea mesajului emiţătorului. Aceste procese includ:

- Publicarea selectivă;

- Atenţia selectivă;

- Percepţia selectivă;

- Memoria selectivă;

- Acceptarea selectivă;

- Discuţiile selective.

Publicarea selectivă

Revistele sau ziarele nu tipăresc, iar posturile de radio şi televiziune nu transmit toate informaţiile disponibile din toate sursele. Nici nu există suficient spaţiu sau timp. Conştient sau inconştient, editorii vor decide ceea ce vor include sau exclude din materiale. Acest proces de selecţie, uneori denumit de filtrare, se bazează pe valorile personale ale editorilor, pe ordinele sau dorinţele proprietarilor respectivelor mijloace, ale sponsorilor sau guvernului. Această selecţie poate limita serios accesul publicului la informaţie. Atunci când obiectivele sunt strict comerciale, mass media va publica numai ceea ce publicul doreşte să audă, să citească sau să vadă. În unele situaţii editorii vor selecta anumite informaţii pentru a propaga o anumită ideologie sau pentru a combate o alta.

Majoritatea statelor acordă o mare importanţă presei. Aceasta presupune că editorii sunt liberi să aleagă informaţiile pe care doresc să le transmită, deşi unele restricţii pot fi aplicate elementelor care pot afecta siguranţa naţională. În alte state presa este folosită pentru propagandă, pentru propagarea politicilor guvernului. Cu toate acestea, dezvoltarea tehnologică, accesul la informaţie pe Internet, face imposibilă intervenţia guvernelor la limitarea accesului la anumite categorii de informaţii.

Atenţia selectivă. Nimeni nu poate citi tot ceea ce se publică, de aceea manifestăm o selecţie riguroasă. Cercetările arată că selecţia se axează pe ceea ce aşteptăm să satisfacem prin lectură sau ascultare sau vizualizare. Poate fi şi datorat nevoii de a participa la discuţii cu un anumit subiect sau pentru confirmarea unor puncte de vedere personale.

Percepţia selectivă. Avem tendinţa să interpretăm mesajele cu care nu suntem de acord, de aşa manieră încât să nu ne modificăm propriile idei sau să le modificăm nesemnificativ. De aceea, putem decodifica mesajul într-o manieră diferită de aceea în care acesta a fost codificat.

Memoria selectivă. Nimeni nu îşi poate aminti tot ceea ce a văzut sau auzit. Indivizii tind să uite în primul rând aspectele cu care nu sunt de acord sau care nu concordă cu propriile idei. Şansele sunt mult mai mari de a ne aminti o discuţie purtată cu prieteni sau colegi, decât ceva auzit la radio.