Beton Armat

ACTIUNI IN C-TIILE DIN B.A.

Prin actiuni se def orice infl capabila sa produca st de eforturi in elementele unei structuri. Conform STAS se clasifica :

A). Actiuni permanente: - greutatea elem de c-tii; - greutatea si presiunea pamantului si a umpluturilor; - efectul precomprimarii

B). Actiuni temporare: - greutatea elem de c-tii care-si modifica pozitia; - incarcari pe plansee in depozite; - greutatea utilajelor necesare exploatarii; - actiunea zapezii, vantului, actiunea din var de temp

C). Actiuni exceptionale: - actiuni datorate accidentelor sau deformatiilor utilajelor; - act datorate ruperii unor elem de c-tii; - act datorate exploziilor; - act datorate utilajelor ce func in regim dinamic si in regim de rezistenta

C-tiile din b.a. impun criterii gen privind alc si realizarea lor:

- alegerea unor sist structurale adecvate conditiilor fund de amplasament si executie

- utilize metodelor de calc adecvate importantei c-tiilor

Conditiile la care trebuie sa rasp elementele si structurile din b a sunt: - cond de rezistenta si stabilitate (elem de structura vor fi dimensionate si verificate la stari limita; st limita ultima d p d v s al dimensionarii se vor evidentia zonele potential plastice) ; - cond de rigiditate ( grinzile de cadru, gr de rulare vor fi dim si verificate la st limita de deformare ; deplasarile relative la nivel ); - cond privind mecanismul structural de disipare a energiei la act seismice (deformari plastice, nodurile cadrelor din b a , infrastructura sa fie dim in stadiul elementar); - cond privind ductilitatea locala si evitarea ruperii elem din b a (prin dim , alc si armare se va asidura dirijarea articulatiilor plastice pe grinzi; prin dimensionare , alc si armare se vor evita ruperile casante care impiedica realizarwa mecanismului proiectat de disipare a energiei).

CLASIF ELEM DIN B A – DATE GENERALE

a) Criterii de clasificare:

1. Modul de executie:

- elem monolite;

- elem prefabricate (tipizate, preturnate pe santier);

- elem mixte (prefabricate, monolite)

2. Dupa pozitia in cadrul c-tiei;

- elem de inchidere cu rol de a delimita un spatiu pe orizontala si pe verticala);

- elem de sustinere cu rol de elem. portant (elem componente sutructurale)

3. Dupa rapoartele dintre dimensiuni:

- elem liniare la care lung. e preponderenta in rap. cu celelalte laturi (grinzi);

- elem liniare la care lung. si latimea sunt preponderente (planseu, pereti);

- elem masive din beton (fundatii)

4. Dupa modul de armare:

- elem cu armat flexibila ;

- elem cu armat rigida ;

- elem cu armat precompromata (post & preintinsa)

5. Dupa densitatea aparenta a bet: bet obisnuit ρ=2400; - elem din beton usor 1500< ρ < 1800 kg/m3; -elem din beton greu ρ>3000 pereti contra radiatiilor.

CLASIF ELEM. DIN B.A.

1 Dupa tipul c-tiei: - tip hala; -etajata; - speciala; turn (cosuri de fum, turnuri de racire); - c-tii de poduri ind estacade, esfodaje, c-tii speciale pt utilaje.

2. Dupa rigidit elem verticale: - flexibile (structuri in cadre; - str rigide (cadre, BA); - str semirigide (cadre & diafragme)

3. Dupa modul de executie: - str monolite; prefabricate, mixte

4. Dupa mat folosite: - str real integral din BA; - str din elem din BA & mat usuare; - str din BA & metal

STRUCTURI DIN BA

- Avantaje: - rigiditate coresp; -posibilitatea de realizare a diferite forme; - rez. buna in timp; - aspect economic.

- Dezavantaje: greutate proprie mare; - grad de industrializare redus comp. cu str din metal; - sist. costisitor pt demolare si dezafectare.

ELEM DIN BA GRINZI DIN BETON

Grinzi din BA se pot real in sist monolit si-n sist prefabricat. Dpdv al alcatuirii constructive, gr din BA pot fi cu sect const sau cu sect variabila. Atunci cand elementele fac parte din structurile puternic solicitate, se util sistemul sect variabile cu vute. Cresterea inaltimii sectiunilor se face pe o lung de 1/5 din deschiderea gr. Sporirea sect – max 50% din inaltime. Panta ~ 1/3 (30o)

Grinda jug. Grinzile presupuse cu deschideri < decat a grinzilor secundare si in general se utilizeaza pt a mari distanta dintre stalpii structurii de rez. Gr jug – elem struct care se dim la mom incovoietor,forta taietoare rezultate din str de solicitare. In general astfel de gr se utilizeaza la c-tii ind rareori in c-tii civile.

Grinda cu zabrele din BA se utilizeaza la acoperisul halelor ind cu deschidere>18m si au ca aplicabilitate acele str la care e nec patrunderea iluminarii nat prin sist de acoperis.