Elemente de arhitectură

Subiectul 1. Ce sunt programele de arhitectura ? Exemple de programe

caracteristice in diverse epoci.

Functia principala a oricarui obiect de arhitectura este destinatia sa : scoala, pod, locuinta, baraj, etc.. Destinatii ale constructiilor, grupate pe un criteriu comun de functiune, alcatuiesc programe de arhitectura: cladiri pentru invatamant, constructii rutiere, fluviale, locuinte colective, locuinte unifamiliale, locuinte sociale, cladiri social-administrative, de comert, de sanatate, industriale, dotari sportive, culturale, religioase…

Pentru Grecia Antica programele de arhitectura caracteristice erau acropola, templul, agora. Acropola era centrul vietii spirituale, considerat sanctuarul cetatii, si era intotdeauna situata pe o inaltime. Templul, programul cu care este adesea asociata arhitectuta greceasca a fost « casa zeilor », iar grecii au simtit nevoia sa le construiasca case peste tot, din care nu vor fi gasite niciodata doua la fel. Agora era piata publica a polis-ului, un ansamblu urban caracteristic civilizatiei grecesti. Era centrul vietei civice, in care locuitorii se adunau pentru a dezbate probleme de interes comun. Agora este simbolul democratiei, nascuta in antichitate in orasul grecesc.

Bazilica era un program caracteristic al arhitecturii romane, avand functia echivalenta cu cea a unui stoa grecesc: spatiu polivalent destinat desfasurarii judecatilor, stabilirii de contacte sociale si tranzactiilor comerciale. Bazilica se afla in forum, peste drum de templu. Din punct de vedere spatial-constructiv, necesitatea acoperirii unor deschideri mari a condus la divizarea spatiului in 3-5 nave. Acest sistem de acoperire a definit tipul constructiv numit bazilical.

In Evul Mediu, programul caracteristic a fost catedrala. Bisericile si catedralele orasenesti au fost monumentele care s-au bucurat de un imens prestigiu in societatea acestei epoci indelungi, dominate de invataturile teologice – « epoca credintei ». Atunci, « Europa s-a acoperit de o mantie alba de catedrale ». Erau constructii numeroase, durabile, monumentale.

Andrea Palladio a excelat printr-un program caracteristic pentru etapa manierista a Renasterii : vila din afara orasului. Cea mai cunoscuta vila este vila Rotonda, cunoscuta si sub numele vila Capra, o constructie eleganta, situata pe un deal, avand o minunata perspectiva asupra Toscanei. Planul este perfect simetric pe cele 2 axe perpendiculare, iar cele 4 fatade sunt identice – decizie pe care athitectul a explicat-o, ca atitudine nediscriminatorie a fatadelor fata de peisajul la fel de frumos in toate directiile.

La Baroc, locuinta aristocratica, resedintele regale au constituit un program care ilustreaza conceptiile timpului cu privire la reprezentarea in societate, relatia cu natura, vocabularul de forme preferat. Vaux-le-Vicomte, resedinta ministrului Foucault, care a starnit invidia lui Louis XIV, a fost realizarea de varf a arhitectului Louis Le Vau. Ea corespundea spiritului francez, modului de viata al aristocratiei de curte si gustului epocii.

Incepand cu perioada modernismului, criza locuintelor a fost o problema cruciala in tarile dezvoltate ale Europei. Aceasta nevoie acuta de noi locuinte a constituit un stimul pentru crearea unor noi forme de locuire si a arhitecturii respective. Pe langa formele de locuire promovate prin Charta de la Atena (apartamente in blocuri turn), a existat si o orientare mult mai bine inspirata, catre o productie de mici locuinte practice, la preturi accesibile. Asfel de programme au existat mai ales in Germania, Olanda.

Subiectul 2. Care sunt cele doua sisteme de rezistenta a cladirilor ?

Exemple in istorie si comentarea lor.

Sistemul de rezistenta a obiectelor arhitecturale, sistemul tehnic, are cateva functii aproape generale : sa ancoreze constructia in sol ; sa favorizeze inchiderile verticale, in cazul unei cladiri ; sa acopere structura ;sa rezolve sarcini constructive specifice, in cazul structurilor speciale ca poduri, baraje, tuneluri, turnuri, etc..

Din punctul de vedere al arhitectului, exista doua tipuri fundamentale de sisteme constructive :

• Sistemele masive sint acel tip de structura de rezistenta, in car

elementele structurii indeplinesc concomitent functia structurala si functia arhitecturala de separare a spatiilor.

Elementele definitorii ale acestui sistem sunt peretii portanti. Ei pot fi monoliti- cum sunt peretii din chirpici sau diafragmele din beton armat, sau pot fi din elemente compuse – cum sunt peretii din caramida, piatra, barne de lemn.

Din cauza ca peretii au rol structural, planurile acestor constructii sunt cam rigide, greu de articulate spatial si incapabile sa permita o flexibilitate functionala. Ele conduc la spatii limitate, iar golurile au restrictii de marime, pentru ca slabesc rezistenta. In general, sistemele masive apartin trecutului, desi in Romania se construieste si astazi destul de mult in acest sistem. Varianta noua este insa imbunatatita prin utilizarea betonului armat, la planseu, centuri si samburi in zidarie.