Instalații și Rețele Electrice de Joasă Tensiune în Clădiri Civile

Curs
8.3/10 (31 voturi)
Domeniu: Construcții
Conține 63 fișiere: doc, dwg, bmp, tmp, bak, db
Pagini : 640 în total
Cuvinte : 152146
Mărime: 16.24MB (arhivat)
Publicat de: Aurelian Moise
Puncte necesare: 0
Profesor îndrumător / Prezentat Profesorului: Jan Ignat
UNIVERSITATEA TEHNICA GHE. ASACHI IASI FACULTATEA DE CONSTRUCTII SI ARHITECTURA Curs Complet.

Cuprins

  1. Introducere 001
  2. Dictionar explicativ 004
  3. CUPRINS 006
  4. Cap.1. PROBLEME GENERALE PRIVIND PRODUCEREA, TRANSPORTUL SI
  5. DISTRIBUTIA ENERGIEI ELECTRICE 011
  6. 1.1. Evolutia producerii, transportului si distributiei energiei electrice 011
  7. 1.2. Dezvoltarea instalatiilor de producere, transport si distributie din tara
  8. noastra 014
  9. 1.3. Configuratia unui sistem electroenergetic 020
  10. PARTEA I –A LUMINOTEHNICA
  11. CAP.2. FOTOMETRIE 027
  12. 2.1. Marimi si unitati fotometrice 027
  13. 2.1.1. Flux luminos 028
  14. 2.1.2. Intensitate luminoasa 029
  15. 2.1.3. Iluminare 030
  16. 2.1.3. Excitanta 032
  17. 2.1.4. Luminanta 032
  18. 2.1.5. Cantitatea de lumina. Expunerea luminoasa 034
  19. 2.2. Masurari fotometrice 034
  20. 2.2.1. Metode de masura subiective 035
  21. 2.2.2. Metode de masura obiective 038
  22. 2.3. Proprietati fotometrice ale materialelor 040
  23. CAP.3. SURSE ELECTRICE DE LUMINA 043
  24. 3.1. Lampi cu incandescenta 043
  25. 3.1.1. Constructia lampii cu incandescenta 044
  26. 3.1.2. Caracteristicile lampii cu incandescenta 045
  27. 3.1.3. Lampa cu incandescenta cu ciclu regenerativ 047
  28. 3.1.4. Lampi pentru proiectoare 048
  29. 3.2. Lampi cu descarcare în gaze si vapori metalici 048
  30. 3.2.1. Principiul de functionare 048
  31. 3.2.2. Lampi cu descarcare în gaze în regim de licarire 051
  32. 3.2.3 Tuburi cu descarcari în regim de licarire folosind coloana luminoasa pozitiva. 052
  33. 3.2.4. Lampi cu descarcari în arc 052
  34. 3.2.4.1. Lampi cu vapori de mercur 053
  35. 3.2.4.2. Lampi cu vapori de sodiu 055
  36. 3.2.4.3. Lampi cu fluorescette 056
  37. 3.3. Lampa cu inductie 062
  38. 3.3.1. Principiul de functionare 062
  39. 3.3.2. Caracteristici luminotehnice 065
  40. CAP.4. CORPURI DE ILUMINAT 067
  41. 4.1. Caracteristici fotometrice ale corpurilor de iluminat 067
  42. 4.2. Clasificarea corpurilor de iluminat 072
  43. 4.3. Calculul fluxului luminos al corpurilor de iluminat 074
  44. 4.4. Corpuri de iluminat pentru interior 079
  45. 4.5. Corpuri de iluminat pentru exterior 080
  46. CAP.5. SISTEME ELECTRICE DE ILUMINAT INTERIOR 081
  47. 5.1. Caracteristici ale sistemelor electrice de iluminat interior 081
  48. 5.1.1. Sistemul electric de iluminat normal 081
  49. 5.1.2. Sistemul electric de iluminat de siguranta 085
  50. 5.2. Calculul fotometric al sistemelor de iluminat interior 089
  51. 5.2.1. Parametri care caracterizeaza un sistem de iluminat 090
  52. 5.2.2. Calculul fotometric cantitativ (de predimensionare) 091
  53. 5.2.2.1. Metoda factorului de utilizare 092
  54. 5.2.2.2. Metoda reflexiilor multiple 094
  55. 5.2.3. Verificarea sistemelor de iluminat interior 100
  56. 5.2.4. Metodologia de analiza a unui sistem de iluminat interior 107
  57. 5.2.5. Utilizarea calculului automat la dimensionarea sistemelor de iluminat interior 109
  58. 5.3. Tendinte actuale în conceperea sistemelor de iluminat interior 113
  59. 5.3.1. Tendinte 113
  60. 5.3.2. Sisteme de iluminat flexibile 116
  61. 5.3.3. Managementul sistemelor de iluminat 118
  62. Cap.6. SISTEME ELECTRICE DE ILUMINAT EXTERIOR 120
  63. 6.1. Clasificarea sistemelor de iluminat exterior 120
  64. 6.2. Parametrii care caracterizeaza un sistem de iluminat exterior 121
  65. 6.3. Calculul fotometric al sistemelor de ilumint exterior 122
  66. 6.3.1. Calculul de predimensionare al unui sistem de ilumint exterior pentru circulatia
  67. rutiera 122
  68. 6.3.2. Calculul fotometric al unui sistem de iluminat exterior pentru circulatia
  69. rutiera 124
  70. 6.3.3. Calculul automat al sistemelor de iluminat exterior in functie de nivelul de
  71. iluminare 125
  72. PARTEA A II-a RETELE SI INSTALATII ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE
  73. Cap.7. STRUCTURA RETELELOR ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE 128
  74. 7.1. Consideratii generale 128
  75. 7.2. Tensiuni standardizate 130
  76. 7.3. Tipuri de receptori 130
  77. 7.3.1. Receptori de forta 130
  78. 7.3.2. Receptori de iluminat 131
  79. 7.3.3. Prize monofazate 132
  80. 7.4. Tipuri de consumatori 134
  81. Cap.8. SURSE DE ALIMENTARE PENTRU RETELELE ELECTRICE
  82. DE JOASA TENSIUNE 135
  83. 8.1. Postul de transformare 135
  84. 8.1.1. Consideratii generale 135
  85. 8.1.2. Solutii constructive pentru posturi de transformare 139
  86. 8.2. Grupul electrogen 150
  87. 8.2.1. Grupul electrogen - sursa de rezerva de înlocuire 150
  88. 8.2.2. Grupul electrogen - sursa propriu-zisa 152
  89. 8.3. Surse de energie electrica neîntreruptibile 154
  90. Cap. 9. RETELE ELECTRICE DE JOASA TENSIUNE IN CLADIRI CIVILE 157
  91. 9.1. Bransamentul electric 157
  92. 9.1.1. Bransamentul electric individual 157
  93. 9.1.2. Bransamentul electric colectiv 157
  94. 9.2. Retele electrice de alimentare la consumatori casnici 162
  95. 9.2.1. Retele electrice de alimentare monofazate 162
  96. 9.2.2 Retele electrice de alimentare trifazate 163
  97. 9.3 Retele electrice de distributie si alimentare la consumatori
  98. mici sau mari 164

Extras din curs

uie, în primul rând obtinuta din alte forme de energie si apoi distribuita fiecarui consumator în parte.

Datorita unor considerente practice si tehnice a aparut si problema transportului energiei electrice la distante apreciabile.

1.1. Evolutia producerii, transportului distributiei si utilizarii energiei electrice.

Dezvoltarea industriala si agricola din ultimele doua secole, a determinat o crestere considerabila a consumului de energie.

Daca la început, necesitatile reduse de energie determinau amplasarea consumatorilor lânga sursele de energie (eoliana, hidraulica), introducerea masinilor cu abur a marit independenta omului de formele de energie (vânt, apa) si puterile utilizate în procesele de productie.

Constituirea unor centre industriale si asigurarea acestora cu resurse de energie a determinat necesitatea transportului acestor resurse, deoarece centrele de consum si cele cu surse de energie nu coincideau. A aparut astfel problema gasirii cailor prin care aceste resurse sa fie transportate de la sursa la locurile de consum.

Transportul energiei mecanice de rotatie, obtinuta pe cale hidraulica sau pneumatica a înregistrat la timpul respectiv recorduri (750 - Schaffhausen cca. 200CP. - de la o instalatie hidraulica la o filatura) care astazi servesc doar pentru comparatii.

La Londra instalatia hidraulica de transmitere a energiei avea în 1894 o lungime totala de 112 km.

Prima transmisie pneumatica s-a construit în 1845 pentru saparea tunelurilor si a minelor. Parisul avea înainte de 1890 o centrala de 2000 CP si o retea de aer comprimat de 60 km.

Unele descoperiri ale stiintei au permis realizarea primelor surse de energie electrica, a primelor receptoare de energie electrica si apoi a tuturor instalatiilor de transmitere a energiei electrice la distanta.

Bazele teoretice ale noului domeniu ce începea sa se dezvolte a impus constituirea unui nou capitol al fizicii, electricitatea, iar ulterior electrotehnica. Fizicienii specializati în acest domeniu devin electrotehnicieni.

Electroenergetica a învins initial în competitia cu celelalte sisteme energetice în mare datorita iluminatului electric, '' regele abur '' a fost învins si datorita celorlalte avantaje ale energiei electrice în comparatie cu celelalte forme de energie.

În continuare, se va prezenta pe scurt istoricul producerii si a transportului energiei electrice. Astfel în 1795 apare pila Volta, care permite sa se întrevada posibilitatea utilizarii energiei electrice în iluminat. Pe vremea lui Napoleon la scoala politehnica din Paris, exista o pila de 500 V si 10 A.

În 1831 N. Faraday descopera fenomenul inductiei electromagnetice si realizeaza primele dispozitive de laborator pentru producerea curentului electric pe baza acestui fenomen:

(1.1.)

În 1832 Pixii realizeaza în Franta primul generator de curent alternativ monofazat. Ulterior realizeaza si o masina de curent continuu. Realizarile de acest tip devin apte pentru aplicatii industriale abia în anul 1871 prin dinamul lui Z.T.Gramme.

În 1838 E.H. Lentz stabileste principiul reversibilitatii masinilor electrice, deci posibilitatea realizarii motorului electric.

Inginerul francez H. Fontaine împreuna cu Gramme demonstreaza în 1873 la Viena ca dinamul poate functiona ca motor electric fig.1.1.

Dezavantajul acestui prim sistem de producere, transport si utilizare a energiei electrice l-a constituit randamentul scazut.

Din expresia pierderilor de putere:

(1.2.)

rezultau doua cai pentru reducerea pierderilor în reteaua de transport: cresterea sectiunii sau a tensiunii de transport (reducerea valorii curentului).

În 1874 inginerul rus F.A.Pirotkii face mai multe experiente privind transportul energiei electrice la distanta. Utilizând sinele unei cai ferate cu o lungime de 3,5 km, ajunge la concluzia ca transportul energiei electrice se poate face numai cu conductoare cu sectiune mare.

În 1880 M.Deprez si separat D.A Lacinov dovedesc ca transportul energiei electrice este posibil fara pierderi mari prin cresterea tensiunii.

În 1881 Deprez, cu ajutorul firmei AEG construieste o linie de transport în curent continuu fig.1.2., cu care realizeaza un randament de 25 %.

În urmatorii doi ani în Franta s-au obtinut randamente de 62 % cu aceeasi instalatie, crescându-se tensiunea pâna la 6000 V.

În perioada 1870-1881 interesul pentru iluminatul electric a stimulat producerea de energie electrica.

În 1883 au aparut primele sisteme de curent continuu cu trei conductoare alimentate de generatoare care aveau la borne tensiuni de 2x220 V sau 2x110 V, fig. 1.3.

Instalatii de distributie a energiei electrice în curent continuu au existat la noi, în Franta, Anglia, SUA, pâna în a doua jumatate a sec. xx.

Dupa 1880 când M.Deri, O.Blathy si Kk.Zipernovsky au perfectionat transformatorul si motorul de curent alternativ monofazat, au existat toate elementele pentru realizarea unui sistem de producere, transport, distributie si utilizare a energiei electrice. Acest sistem a fost realizat în 1884 la expozitia de la Torino de catre L.Goliar la tensiunea de 2 kV, L= 40 km si P= 20 kW.

Aceste sisteme monofazate corespundeau cerintelor receptoarelor de iluminat, dar nu si celor de forta, datorita caracteristicilor necorespunzatoare ale motoarelor monofazate.

Se impunea deci rezolvarea problemelor legate de motorul de curent alternativ, care sa aiba un cuplu de pornire mai mare.

În 1884 N.Tesla realizeaza un generator de curent alternativ bifazat si un electromotor corespunzator, prevazând si posibilitatea oricarui sistem polifazat. Acest sistem bifazat a fost aplicat de firma Westinghause în 1896 la hidrocentrala Niagara, cea mai mare centrala electrica din acea vreme. Acest sistem nu s-a impus datorita celor patru conductoare de care avea nevoie, pentru doar doua faze.

În 1889, M.O.Dolivo-Dobrovolski, sesizând avantajele sistemului trifazat fata de cel bifazat, a reusit sa rezolve problema motorului asincron trifazat, cât si a transformatorului. Ca urmare, realizeaza în anul 1890 un sistem, fig.1.4., pe stâlpi de lemn si cu izolatoare de portelan, care a functionat cu un randament de 80 %.

Conținut arhivă zip

  • Instalatii si Retele Electrice de Joasa Tensiune in Cladiri Civile
    • Corectate
      • Figuri
        • desene
          • cap 2
            • reflexie.bmp
            • refractie.bmp
            • spectru.bmp
            • variatia lui v(alfa).bmp
          • cap 3
            • capitol3'.bak
            • emisivitatea spectrala.bmp
            • fig312.bmp
            • fig313.bmp
            • incandesc.bmp
          • doc
            • doc ---1.bmp
            • doc ---2.bmp
          • capitol3.dwg
          • fig. 3.25.bmp
          • fig. 3.26.bmp
          • fig. 3.27.bmp
          • fig. 3.28.bmp
          • fig. 3.29.bmp
          • fig. 3.30.bmp
          • fig. 3.31.bmp
          • lampa apr. rapida.bmp
          • montajul duo.bmp
      • Capitol 2 .doc
      • Capitol 3.doc
      • Capitol 4.doc
      • Capitol 5.doc
      • Thumbs.db
      • ~$pitol 2 .doc
      • ~$pitol 2 .doc
      • ~$pitol 4.doc
      • ~WRL0266.tmp
    • Anexa I.doc
    • Anexa II.doc
    • Anexa III.doc
    • ANEXA IV.doc
    • BIBLIOGR3.doc
    • Cap 20.doc
    • Cap. 11A.doc
    • Capiol17-A.doc
    • Capitol 2 .doc
    • Capitol 1.doc
    • Capitol 10.doc
    • Capitol 11 .doc
    • Capitol 12.doc
    • Capitol 15.doc
    • Capitol 16.doc
    • Capitol 17 B.doc
    • Capitol 18.doc
    • Capitol 19.doc
    • Capitol 3.doc
    • Capitol 4.doc
    • Capitol 5.doc
    • Capitol 6.doc
    • Capitol 7.doc
    • Capitol 8.doc
    • Capitol 9.doc
    • Capitol13.doc
    • Capitol14.doc
    • Coperta curs2003.doc
    • cuprins .doc
    • Introducere.doc
    • ~$pitol 11 .doc
    • ~$pitol 12.doc
    • ~$prins .doc

Alții au mai descărcat și

Clădire administrativă

MEMORIU TEHNIC JUSTIFICATIV BAZA DE PROIECTARE: Aceasta documentatie constituie proiectul de diploma al studentului si se întocmeste pe baza...

Proiectarea unei case

CONTRACT : 341/2002 DENUMIRE PROIECT : CLADIRE DE LOCUIT P+1 BENEFICIAR : FAZA : AUTORIZATIE DE CONSTRUIRE - IANUARIE 2003 - I . PIESE SCRISE...

Instalații termice tip A

Locuinta individuala P+E Clinceni Beneficiar: Faza: DE Instalatii termice I. MEMORIU TEHNIC 1. DESCRIEREA SOLUTIILOR TEHNICE DE REALIZARE...

Ingineria costurilor - azil bătrâni București

1. DESCRIEREA PROIECTULUI Societatea S.C. INVEST. SRL intenționează să investească în construirea și exploatarea unui azil de bătrâni, situat în...

Instalații electrice

Memoriu tehnic Prezentul proiect a fost intocmit la cererea beneficiarului pentru gasirea solutiei tehnice pentru dimensionarea instalatiei de...

Memoriu tehnic - instalații sanitare interioare

MEMORIU TEHNIC Instalatii sanitare interioare Prezanta documentatie rezolva instalatiile sanitare pentru lucrarea: AMENAJARE PENSIUNE...

Rețele termice

Sa se faca calculul unei retele termice care asigura alimentarea cu caldura a unor imobile din orasul Iasi conform planului topografic din plansa...

Realizarea Proiectului Cathedral Plaza București

1. Descrierea proiectului, inclusiv etapele de realizare Cathedral Plaza este o destinaţie business de primă clasă situată în centrul...

Te-ar putea interesa și

Fundamentarea și Realizarea Veniturilor Bugetare la SC Cons Electrificarea Instal SRL

Cap. I. Organizare şi funcţionalitate la S.C. Cons Electrificarea Instal S.R.L 1.1 Scurt istoric Societatea “SC Cons Electrificarea Instal SRL” a...

Instalații electrice de iluminat și prize

GENERALITĂŢI Prin instalaţie electrică se înţelege orice instalaţie destinată folosirii energiei electrice în scopuri industriale sau casnice...

Plan de Afaceri - SC Construct-Expert SRL

PLAN AFACERI A. DATE DE IDENTIFICARE ALE COMPANIEI 1.Numele complet al companiei: S.C. Construct-Expert.S.R.L. 2.Numele prescurtat al companiei:...

Proiect de investiții

INTRODUCERE Societatea omeneasca a ajuns in situatia in care fiecare deceniu aduce noi progrese de proportii si predictii surprinzatoare...

Proiect practică management - SC Tiab SA

Prezentarea societatii Infiintata in urma cu 59 de ani, SC TIAB SA este o societate specializata in montaj instalatii industriale., cu sediul...

SC Loial Impex SRL

1. Prezentarea generală a organizaţiei a. Profil S.C. “LOIAL IMPEX” S.R.L. Suceava s-a constituit ca societete cu răspundere limitată, fiind...

Ai nevoie de altceva?