Bazele Contabilității

BAZELE CONTABILITATII

Obiective Printre disciplinele cu un pronuntat caracter informational,

contabilitatea ocupa un loc important. Profundele

transformari de ordin politic, economic si social,

atât pe plan intern cât si international, tranzitia spre un

mediu social nou, spre economia de piata, au ridicat, nu

de putine ori, probleme noi în fata specialistilor din

domeniul contabilitatii.

Procesul de modernizare a contabilitatii românesti,

început înca din anul 1994, o data cu implementarea

unui sistem contabil inspirat din experienta

franceza, a continuat cu alinierea legislatiei contabile la

prevederile Directivei a IV-a a Uniunii Europene si la

Standardele Internationale de Contabilitate.

Cursul se adreseaza celor interesati sa descopere

tainele contabilitatii armonizate atât cu prevederile

U.E., dar si cu normele contabile ce opereaza la nivel

international.

Tocmai de aceea, cursul îsi propune sa familiarizeze

studentii cu notiunile si limbajul contabil, sa ofere

modele si structuri contabile absolut necesare practicii

în domeniul contabil.

CAPITOLUL I. DEFINIREA SI SCOPUL CONTABILITATII

Definirea

si scopul

contabilitatii

O parte însemnata a informatiilor vehiculate în

mediul economic o reprezinta informatia financiar contabila,

iar procesele decizionale din cadrul companiilor

nu pot fi concepute fara aportul esential al acesteia.

Întreprinderea ocupa o pozitie centrala în societatile

contemporane. Ea este agentul care elaboreaza si

distribuie produse materiale, efectueaza prestatii de

Rolul

contabilitatii

financiare

Contabilitatea

ca arta

Contabilitatea,

ca stiinta

servicii destinate sa satisfaca nevoile economice individuale

sau colective. Rolul sau în viata economica si

sociala face ca, oricare ar fi natura sistemului în care-si

desfasoara activitatea, si cu atât mai mult în contextul

unei economii de piata, ea trebuie sa dea socoteala

despre sine diferitilor sai parteneri, utilizatori interni

(managerii întreprinderii) sau externi (finantatorii,

investitorii actuali sau potentiali, creditorii, furnizorii,

salariatii si sindicatele, puterea publica etc.) ai informatiei

contabile.

Instrumentul prin intermediul caruia

întreprinderea da socoteala mediului sau

despre ceea ce face, despre pozitia sa financiara,

despre performantele sale, nu este altul decât contabilitatea

financiara.

Considerata adesea ca un simplu mecanism de

tratare a informatiei, bazat pe aplicarea cu rutina a

principiului partidei duble si a conventiilor de tip debit

si credit, contabilitatea financiara este, înainte de toate,

o tehnica de reflectare, de modelare a întreprinderii,

destinata sa informeze partenerii asupra functionarii

sale, prin intermediul situatiilor financiare (documentelor

de sinteza).

Analiza statutului contabilitatii se înscrie în

perimetrul unei controverse: se va vedea ca exista

argumente sa consideram contabilitatea fie arta, fie

tehnica, fie stiinta, fie limbaj de comunicare:

- Contabilitatea este arta masurarii, înregistrarii,

clasificarii, interpretarii si comunicarii datelor

exprimate numeric; maiestria sau priceperea în contabilitate

cer prezenta elementelor de judecata profesionala

în rezolvarea diferitelor probleme;

- Contabilitatatea poate capata statutul de

tehnica de înregistrare, prelucrare, clasificare, interpretare

si comunicare a informatiilor privind evenimentele

si tranzactiile ce au loc în viata întreprinderii,

statut cel mai adesea invocat de specialisti;

- În calitate de stiinta, contabilitatea si-a asumat,

mai întâi, conceperea si interconectarea conturilor, si,

chiar daca nu se poate da un raspuns precis si definitiv

Contabilitatea,

limbaj de

comunicare

asupra statutului stiintific al contabilitatii, este cert ca

ea face obiectul cercetarilor stiintifice, cu scopul

formarii unei teorii contabile universale, capabil sa-i

potenteze bazele stiintifice.

- Statutul de limbaj (normalizat) al contabilitatii

este unanim acceptat, contabilitatea fiind considerata,

de altfel, „un limbaj universal al afacerilor”. Limbajul

contabil cuprinde un ansamblu de reguli, metode si

procedee utilizate pentru înregistrarea evenimentelor si

tranzactiilor întreprinderii, pentru colectarea, prelucrarea

si clasificarea informatiilor, pentru elaborarea,

publicarea si publicarea documentelor de sinteza (situatiilor

financiare), precum si pentru interpretarea

acestora, pe baza simbolurilor care constituie vocabularul

contabil (debitul, creditul, activele, datoriile,

capitalurile proprii, cheltuielile, veniturile etc.).

CAPITOLUL II. CADRUL JURIDIC AL EUROPENIZARII

SI INTERNATIONALIZARII

CONTABILITATII ROMÂNESTI

Schimbarea sistemului politic în România, dupa

1990, tranzitia de la o economie excesiv centralizata

spre o economie de piata, au însemnat evenimente ce

au condus si la o reformare a sistemului contabil. Catre

sfârsitul anilor ’90, sub influenta proceselor de mondializare

a economiilor si de globalizare a pietelor

financiare, în cautarea de investitori strategici capabili

sa sustina restructurarile economice si financiare,

România adopta un program de dezvoltare a sistemului

sau contabil. Un atare program se constituie, astazi, în a

doua etapa a reformei contabile. Obiectivul lui este

implementarea unui sistem contabil modelat pe baza

reglementarilor si practicilor internationale, regasite

într-un referential contabil al carui nucleu este reprezentat

de Standardele Internationale de Contabilitate si

a elementelor de sorginte anglo-saxona.

Radiografiind produsele reformei contabilitatii

românesti, se contata cele doua atribute ale sale: europenizarea

si internationalizarea.