Contabilitate de Gestiune

Curs 1

05.10.2010

Examen: problema 5 pct

teoria 3 pct

participare curs şi seminar 2 pct

Plan de conturi

Obiectivul contabilităţii de gestiune

1. Contabilitatea de gestiune este o prelungire a evidenţei contabile prin conturi analitice deschise pe locuri, zone şi sectoare de cheltuieli precum şi colectarea, centralizarea şi repartizarea cheltuielilor pe produse, lucrări şi servicii realizate de unitatea economică.

Contabilitatea de gestiune operează cu conturile din clasa 9. Conturile din grupa 90 sunt conturi de decontări şi îşi încep funcţionarea prin a se credita. Conturile din clasa 92 sunt conturi de cheltuieli care îşi încep funcţionarea prin debitare în corespondenţă creditoare cu un cont din clasa 90.

Conturile din clasa 93 sunt conturi prin care se raportează producţia obţinută şi se creditează prin conturile din clasa 90 (pentru produse finite) şi respectiv 92 (pentru producţia în curs de execuţie).

CF

Cls 6

601 = 301 100 lei

605 = 40 1.500 lei

CIG

Cls 9

% = 901

921 A01

921 B01 100 lei

921 C02

% = 901

923.05.01

923.05.02 1.500 lei

924.05

2. Determinarea costurilor produselor, lucrărilor şi serviciilor

3. Determinarea rentabilităţii fiecărui produs, lucrare sau serviciu

4. Determinarea nivelului cheltuielilor pe locuri, zone şi sectoare de cheltuieli şi compararea acestora cu bugetele de venituri şi cheltuieli ale zonelor, locurilor şi sectoarelor de cheltuieli.

Curs 2 - Trifan

19.10.2010

Cap. I. Obiectul şi funcţiile contabilităţii de gestiune şi calculaţiei costurilor

1.1. Obiectul contabilităţii de gestiune şi calculaţiei costurilor

Costul este expresia unui raport între forma bănească a cheltuielilor pe care le efectuează o entitate pentru obţinerea şi desfacerea producţiei sale într-o perioadă de timp determinată şi cantitate de bunuri, lucrări şi servicii care formează această producţie.

Orice fel de activitate, cât şi rezultatele sale concrete au un cost al lor.

Pentru calculul costurilor este imperios necesar studiul ambilor termeni care definesc costul unitar.

În cazul cheltuielilor contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor cuprinde în sfera sa de cercetare următoarele aspecte:

- modul de formare a cheltuielilor care se cuprind în costuri (cheltuieli de exploatare);

- comportamentul şi gruparea cheltuielilor în funcţie de factorii care le generează şi caracterul lor (directe şi indirecte; variabile şi fixe);

- diverşi indicatori calculaţi în funcţie de cheltuielile privind producţia şi desfacerea (cheltuieli la 1.000 lei producţie marfă, costuri la 1.000 lei producţie marfă).

Referitor la cel de-al doilea termen ce defineşte costul contabilitatea de gestiune şi calculaţia costurilor studiază producţia din două puncte de vedere:

- în calitate de activitate, servind la delimitarea cheltuielilor;

- în calitate de produs/lucrare/serviciu (purtător de costuri).

Contabilitatea de gestiune şi calculaţiei costurilor mai are ca obiect şi unele probleme de ansamblu, cum ar fi:

- studiul conceptelor care guvernează calculul costurilor;

- studiul metodelor de calcul şi prognoză a costurilor şi a condiţiilor de implementare în entităţi.

1.2. Funcţiile contabilităţii de gestiune şi calculaţiei costurilor

1. Funcţia de măsurare a consumurilor

Indicatorul valoric cu caracter sintetic al acestor consumuri este costul a cărui mărime trebuie dimensionată corect prin calcul economic.

2. Funcţia previzională

Se realizează sub două forme:

- bugetarea costurilor;

- prognoza costurilor.

Bugetarea costurilor se concretizezaă prin antecalcularea nivelului şi structurii costului pentru fiecare produs în parte, precum şi pentru întreaga producţie programată a se efectua.

Prognoza costurilor se manifestă mai ales la nivel macroeconomic; studiile de prognoză însă se pot referi şi la o singură entitate sau la un anumit produs ori activitate a acesteia.

3. Funcţia de optimizare

Optimizarea costurilor vizează alocarea unor resurse limitate distribuite în funcţie de priorităţile cerinţelor şi competitivitatea execuţiei.

4. Funţia de urmărire, control şi reglare

Are ca scop menţinerea echilibrului între mărimile bugetate şi cele efective ca urmare a mişcării diferite a celor din urmă.