Raportul de Audit Extern

Concept de audit

În mod tradiţional, auditul a fost utilizat ca tehnică de verificare a onestităţii administratorilor.

În anul 1878 s- a decis în Marea Britanie că principalul responsabil cu depistarea fraudelor şi erorilor era auditorul

În 1917 Institutul American al Contabililor- emitând un ghid profesional au început uniformizarea şi standardizarea practicilor de audit( nu avea putere de lege).( 2)

1933 Bursa din New York impune, companiilor listate să prezinte situaţiile financiare certificate de un contabil independent şi să anexeze şi raportul de audit( care devine astfel obligatoriu pentru companiile cotate) întocmit de auditor independent.( 1)

Finalitatea unei misiuni de audit a situaţiilor financiare constă în elaborarea raportului de audit. Raportul de audit reprezintă mijlocul prin care auditorul comunică acţionarilor şi oricăror alţi utilizatori interesaţi măsura în care este satisfăcut de modul în care au fost întocmite situaţiile financiare.Semnarea raportului de audit constituie o sarcină care nu trebuie subestimată.

Prezenta lucrare este structurată pe trei capitole şi plasează auditul financiar în contextul aplicării cu predilecţie a Standardelor Internaţionale de Audit.

Primul capitol face o prezentare pe scurt a Normelor Internaţionale de Audit privitoare la raportul de audit şi anume ISA 700, 700 REVIZUIT, 701, 710, 720, 800.Sunt prezentate obiectivele standardelor, responsabilităţile auditorului, cât şi situaţiile ce pot determina rapoarte de audit modificate.Tot în acest capitol sunt prezentate elementele raportului de audit ,ce ghidează auditorul in elaborarea raportului de audit chiar dacă normele de audit nu impun utilizarea unor rapoarte de audit standardizate.

În cel de- al doilea capitol sunt prezentate opiniile ce pot fi incluse în raportul de audit, descriere, cazuri,consecinţe, utilizatori şi utilitatea raportului de audit.

În cel de- al treilea capitol este prezentat un studiu de caz, discutat şi analizat prin prisma conformităţii cu normele şi a semnificaţiei opiniei formulate în raport.

Capitolul 1. Norme internaţionale de audit privitoare la raportul de audit

Standardele Internaţionale de Audit sunt scrise în contextul unui audit al situaţiilor financiare, efectuat de un auditor independent urmând să fie adaptate după cum va fi necesar în împrejurărie respective atunci când se vor aplica pentru auditarea altor informaţii financiare istorice.

Obiectivul unui audit al situaţiilor financiare este de a permite auditorului să exprime o opinie dacă situaţiile financiare sunt intocmite, în toate privinţele relevante, în conformitate cu un cadru de raportare financiară aplicabil.

Pentru a se conforma standardului , raportul de audit trebuie să întrunească următoarele următoarele însuşiri:

- Accesibilitate, ceea ce semnifică utilizarea unui limbaj cât mai clar şi simplu, pentru a fi înţeles uşor de destinatari.În cazul utilizării unor termeni tehnici, de specialitate, abrevieri, acestea vor fi definite într- un glosar separat;( 6)

- Caracter convingător, ceea ce semnifică o prezentare exactă a rezultatelor auditului, iar concluziile, recomandările şi cerinţele să fie susţinute prin probe de audit suficiente, justificate şi relevante;

- Caracter cuprinzător, ceea ce semnifică includerea de către auditor a informaţiei integrale necesare asigurării îndeplinirii obiectivelor auditului;

- Obiectivitatea, ceea ce semnifică întocmirea raportului conform standardelor de audit într- un mod echilibrat, fără abateri, pentru a nu crea suspiciuni în privinţa credibilităţii, independenţei auditorului;

- Caracter concis, ceea ce semnifică încluderea în raport numai a aspectelor care reies din scopul auditului, evitând detaliile, formulările şi constantările inutile, nesemnificative, care pot afecta esenţa şi accesibilitatea raportului;

- Caracter competent, ceea ce semnifică întocmirea raportului de audit de către auditor, în aşa mod, ca acesta să reflecte competenţa şi profesionalism auditorului, precum şi calitatea adecvată a activităţii de audit realizate;

1.1. Standarde internaţionale de audit- prezentare

ISA 700 „ Raportul auditorului asupra situaţiilor financiare” , aprobat de IFAC în redacţia anului 1999- are ca obiectiv stabilirea normelor şi recomandărilor privind forma şi conţinutul raportului auditorului, întocmit de un auditor independent în baza rezultatelor auditului rapoartelor financiare ale agentului economic.Multe recomandări din cele prezentate pot fi aplicate la întocmirea rapoartelor auditorului referitoare la informaţia financiară ce nu reprezintă rapoarte financiare , spre exemplu, rapoartelor asupra anumitor posturi din rapoartele financiare sau asupra informaţiei care nu se conţine în asemenea rapoarte.( 4)

Pentru exprimarea opiniei asupra rapoartelor financiare auditorul trebuie să verifice şi să evalueze concluziile formulate în baza dovezilor de audit obţinute.

Raportul auditorului trebuie să conţină opinia acestuia, clar exprimată, sub formă scrisă, privind rapoartele financiare în ansamblu.

În cazurile în care nu este evident faptul, principiile contabilităţii ale cărui stat au fost utilizate la întocmirea rapoartelor financiare, este necesar ca în raportul auditorului să fie indicat denumirea acestuia.

ISA 700 R „ Raportul auditorului independent cu privire la un set complet de situaţii financiare cu scop general” – aplicabil 31 decembrie 2006 a dat naştere amendamentelor de conformare ale ISA 200, 210, 560, 800.

Are ca scop stabilirea de standarde şi de a oferi indrumari cu privire la raportul auditorului independent elaborat în urma unui audit al unui set complet de declaraţii financiare cu scop general, elaborat în conformitate cu un cadru de raportare financiară care are drept obiectiv să realizeze o prezentare fidelă.

Totodată vizează circumstanţele când auditorul are posibilitatea să exprime o opinie fără rezerve şi nu este necesară nici o modificare adusă raportului auditorului(ISA 701).

Un set complet de situaţii financiare, conform Standardelor Internaţionale de Raportare Financiară( IFRS), cuprind un bilanţ , un cont de rezultate, o situaşie cu privire la modificările capitalului, un tablou al fluxurilor de trezorerie şi o sinteză a politicilor contabile semnificative precum şi alte note explicative.