Drept Civil

scopul producerii de efecte juridice.

Există două accepţiuni asupra actului juridic:

-negotium iuris – efectiv actul juridic realizat; Ex: contract de vânzare –cumpărare, de închiriere

-instrumentum probationis – actele în forma lor materializată; este proba existenţei lui negotium

Clasificarea actelor juridice:

1.după numărul părţilor:

-unilaterale –voinţa unei singure părţi în scopul producerii de efecte juridice; Ex: testamentul , declaraţia de recunoaştere a filiaţiunii unui copil

-bilaterale, multilaterale – mai multe voinţe ale părţilor care concordă; Ex: contract de vânzare cumpărare, locaţiune, împrumut, schimb

2.după scopul lor:

-cu titlu oneros – în care toate părţile urmăresc realizarea unui folos

-comutative –obligaţiile părţilor şi întinderea lor se cunosc din momentul formării contractului; Ex: contract de vânzare-cumpărare

-aleatorii – existenţa şi întinderea obligaţiilor nu este cunoscută la momentul încheierii contractului; Ex: biletul la loto

-cu titlu gratuit – numai una dintre părţi urmăreşte un folos

-liberalităţi – presupun modificări patrimoniale; Ex: donaţia

-acte dezinteresate – nu presupun modificări patrimoniale; Ex: împrumutul fără dobândă

3.după modul de formare:

-consensuale – pentru a căror formare este suficient acordul de voinţă, fără îndeplinirea vreunei alte formalităţi; Ex: contractul de vânzare cumpărare, schimb, locaţiunea, mandatul

-solemne – realizate la notariat, au forma de înscris autentic ad validitatem, adică dacă negotium nu este făcut la notariat nu este valabil; Ex: donaţia, ipoteca

-reale – presupune acordul de voinţă, dar în plus se cere şi remiterea (predare, tradiţiune) materială a unui bun fără de care actul juridic nu-şi produce efectele; Ex: contractul de depozit, de împrumut, amanetul

4.după raportul dintre ele :

-principale – are existenţă de sine stătătoare, marea majoritate a actelor sunt principale; Ex: vânzarea-cumpărarea, înprumutul

-accesorii – stau întotdeauna pe lângă unul principal; Ex: contractul de gaj, de ipotecă, de fidejusiune (de giranţi)

5.după modul de executare:

-cu executare dintr-o dată – în care obligaţiile constau într-o singură prestaţie; Ex: contractul de vânzare cumpărare; în cazul neîndeplinirii cu vinovăţie a obligaţiei se poate cere rezoluţionarea contractului care reprezintă modalitatea de încetarea acestuia cu efecte retroactive, repunând părţile în situaţia anterioară încheierii actului, rezoluţionarea se pronunţă de către judecător

-cu executare succesivă – există prestaţii succesive; Ex: contractul de închiriere, renta viageră; în acest caz rezilierea este modalitatea de încetare a actului juridic datorită neîndeplinirii obligaţiei de una dintre părţi, dar are efect numai pentru viitor

6.după efectele pe care le produc:

-constitutive – prin care se nasc drepturi noi inexistente anterior; Ex: dreptul de uzufruct

-declarative – definitivează drepturi preexistente; Ex: partajul, contractul de tranzacţie

-translative de proprietate – se transferă proprietatea asupra unui bun; Ex: donaţia, schimbul, vânzarea-cumpărarea, mutuum

7.după legătura cu modalităţile:

-pure şi simple – îşi produc efectele aşa cum sunt ele prevăzute

-afectate de modalităţi – îşi produc efectele numai în raport de modalitatea care afectează actul respectiv; modalităţile sunt: termenul, condiţia, sarcina

8.după momentul în care produc efecte:

-inter vivos – produc efecte în timpul vieţii persoanelor care le-au încheiat; Ex: vânzarea-cumpărarea, donaţia, împrumut, locaţiune, depozit, mandat

-mortis causa – efectele se produc numai în cazul decesului unei persoane; Ex: testamentul

Aplicarea normelor juridice în timp

Principii Excepţii

Neretroactivităţii legii – o lege nu se aplică situaţiilor trecute, conform art 1 Codul Civil De retroactivitate – situaţii în care legea prevede că se aplică şi unor fapte din trecut; Ex: legea penală mai blândă

Aplicării imediate a legii noi – o dată intrată în vigoare legea nouă se aplică de îndată Ultra-activitatea legii vechi – ceea ce semnifică faptul că legea veche tinde să se aplice şi situaţiilor noi apărute după publicarea legii noi

Aplicarea normelor juridice în spaţiu

Principii Excepţii

Teritorialităţii legii – legea se aplică numai pe teritoriul statului care a emis-o Extrateritorialitate – orice cetăţean român este obligat să respecte legea română oriunde s-ar afla, dar este şi protejat de aceasta, orice cetăţean din altă ţară care aduce un prejudiciu cetăţeanului român poate fi tras la răspundere conform legii române

Imunităţii de jurisdicţie – imunitatea pe care o au ambasadele statelor străine pe teritoriul României este valabilă şi în cazul reciprocităţii

Aplicare normelor juridice cu privire la persoane

Legea se aplică egal tuturor persoanelor indiferent de rasă, sex etc. Principiul este principiul egalităţii persoanelor în faţa legii.