Extras din curs
Se admite în mod unanim principiul potrivit caruia
Într-adevar, dreptul se adreseaza oamenilor, fiind chemat a reglementa raporturile dintre ei.
Orice om are calitatea de subiect de drept – de persoana fizica. Acest principiu, indiscutabil
astazi, este rodul unei lupte istorice ce a strabatut veacurile.
Pe baza acestor precizari se poate formula definitia persoanei fizice.
În consecinta, pentru dreptul civil, „persoana fizica” este subiectul
Termenul de „persoana fizica” nu este, poate, cel mai potrivit. Stiinta dreptului nu studiaza
omul în integritatea lui. Ea nu studiaza omul din punct de vedere fizic si nici în întregime,
omul sub aspect filosofic. Stiinta dreptului priveste oamenii ca participanti la relatiile
sociale, si anume ca participanti la acele raporturi sociale care formeaza obiect de
reglementare pentru norma juridica.
Însusi cuvântul „persoana”, provenit din cuvântul latinesc „persona”, denumea masca pe
care o purta, pe scena, actorul antic. Preluându-se în drept acest cuvânt, s-a voit sa se
exprime tocmai ideea participarii omului ca actor la viata social-juridica.
Desi, asa cum aratam, desemnarea omului, ca subiect de drept prin cuvintele „persoana
fizica” nu este poate cea mai fericita; cu toate acestea, dat fiind faptul ca expresia este adânc
încetatenita în stiinta dreptului si în legislatia noastra, socotim si noi ca nu sunt motive sa se
renunte la ea1.
Numai oamenii, nu si animalele, sunt persoane fizice. Chiar daca animalele ar constitui
obiect de reglementare legislativa – si exemplele sunt multiple –, aceasta nu înseamna ca
ele au devenit subiecte de drept. Ceea ce se reglementeaza este în realitate atitudinea si
comportamentul oamenilor fata de anumite obiecte ale unor drepturi sau obligatii.
în mod egal si fara ca sexul, rasa, nationalitatea, religia, gradul de cultura sau originea sa
aiba vreo înrâurire (art. 4 din Decretul nr. 31/1954).
O parte componenta a capacitatii civile este capacitatea de folosinta.
În definirea capacitatii de folosinta a persoanei fizice, urmeaza a tine seama si de
prevederile art. 5 alin. (d) din Decretul nr. 31/1954: „
Pe aceste premise, definim
2.
În aceasta formulare sintetica se exprima, în ultima analiza,
3, a oricarui individ fara nici un fel de deosebire.
În cele din urma, capacitatea de folosinta prefigureaza, potential, toate drepturile subiective
pe care le poate dobândi o persoana fizica.
1 C. Statescu (
, 1968, p. 8) arata ca în literatura de specialitate s-a încercat a se înlocui
termenul de „persoana fizica” cu acela de „cetatean”.
2 Gh. Beleiu,
, Casa de Editura si Presa „Sansa”, Bucuresti, 1992, p. 249.
3 Art. 5 alin. (1) din Decretul nr. 31/1954 prevede: „persoana fizica are capacitatea de folosinta si, în
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Civil.pdf