Drept civil - capitolul 5 - persoană juridică

Dupa cum am aratat1, pentru dreptul civil, „persoana juridica” este subiectul colectiv de drept,

adica un colectiv de oameni care, întrunind conditiile cerute de lege, este titular de drepturi

subiective si obligatii civile.

Expresia echivalenta este aceea de persoana morala (pentru a o deosebi de persoana fizica,

adica omul, privit individual).

Ideea potrivit careia numai oamenii au calitatea de subiecte de drept urmeaza a fi dusa mai

departe în examinarea persoanelor juridice. În drept, oamenii pot sa apara, ca subiecte, nu numai

priviti individual – ca persoane fizice. Necesitati sociale stiintifice explicate, au determinat

organizarea unor formatiuni colective de oameni, care sa participe la viata juridica, în calitate de

subiecte de sine statatoare, independente de calitatea individuala de subiect de drept a fiecarui

membru al colectivului alcatuitor. Au aparut astfel persoanele juridice.

Legislatia noastra, pornind de la ideea ca persoana juridica reprezinta o realitate sociala, în

spatele careia întotdeauna exista un colectiv organizat de oameni, stabileste, în mod limpede, acele

elemente esentiale ce trebuie sa fie reunite pentru ca acest colectiv sa capete personalitate juridica.

B. 01(+$2.(*')'*+"(&'1"*,%$-.'

– În anumite cazuri, cu totul exceptionale, la raporturile juridice civile poate participa în mod

direct însusi statul. În art. 25 din Decretul nr. 31/1954 se arata ca „Statul este persoana juridica în

raporturile în care participa nemijlocit, în nume propriu, ca subiect de drepturi si obligatii.

El participa în astfel de raporturi prin Ministerul Finantelor, afara de cazurile în care legea

stabileste anumite alte organe în acest scop” (s.n.).

– Calitatea statului de subiect de drept civil (adica „persoana juridica”, cum îl califica art. 25)

nu se confunda cu calitatea de persoane juridice care apartine organelor statului din cele trei puteri:

legislativa, executiva si judecatoreasca.

Organele puterii legislative, cu calitate de persoana juridica, sunt cele doua Camere ale

Parlamentului României: Camera Deputatilor si Senatul.

Dintre organele puterii executive, având calitatea de persoana juridica, fac parte: Presedintia

Republicii; Guvernul României, ministerele si alte organe centrale ale administratiei de stat;

consiliile locale si prefecturile.

Organele puterii judecatoresti cuprind, în prezent, atât instantele judecatoresti, cât si organele

parchetului.

– În enumerarea persoanelor juridice, dupa stat si organele de stat, este cazul sa mentionam

unitatile administrativ-teritoriale: judetul, municipiul, sectorul municipiului Bucuresti, orasul si

comuna.

– E cazul sa enumeram, în continuare, celelalte persoane juridice de stat: agentii economici de

stat – regiile autonome si societatile comerciale cu capital integral de stat.

– O alta categorie de persoane juridice este cea formata din cooperative si din uniunile

acestora.

– Partidele politice si organizatiile obstesti (sindicate, ligi s.a.) formeaza o alta categorie de

persoane juridice.

– Societatile comerciale si societatile agricole.

1 Reamintim ca, definind „subiectul de drept civil”, în general, s-a aratat ca acesta este acea specie de

subiecte de drept care cuprinde persoana fizica si persoana juridica, în calitate de titulari de drepturi subiective si

de obligatii civile.

– Asociatii si fundatii.

– O alta categorie distincta de persoane juridice este cea în care intra cultele religioase.

Dupa forma dreptului de proprietate care este sursa formarii patrimoniului, distingem

urmatoarele categorii de persoane juridice:

– persoane juridice de stat; din aceasta categorie fac parte: statul, organele de stat, ale celor trei

puteri (legislativa, executiva si judecatoreasca), institutiile de stat, unitatile administrativ-teritoriale,

regiile autonome si societatile comerciale cu capital integral de stat;

– persoane juridice private sau particulare; din aceasta categorie fac parte toate persoanele

juridice, cu exceptia celor de stat, cooperatiste si mixte (precum: societatile comerciale, cele agricole,

cultele religioase, asociatiile de locatari);

– persoane juridice cooperatiste ori obstesti; din aceasta categorie fac parte: cooperativele,

organizatiile obstesti (partidele politice, uniuni, asociatiile, ligi, sindicate);

– persoane juridice mixte; aici se încadreaza societatile mixte, adica cele înfiintate prin

participarea de asociati români si straini.

Dupa nationalitatea lor, persoanele juridice se împart în doua categorii:

– persoane juridice române;

– persoane juridice straine.

Dupa sediul lor, distingem doua categorii de persoane juridice:

– cele cu sediul în România;

– cele cu sediul în strainatate.

Dupa natura scopului lor, persoanele juridice se împart în:

– persoane juridice cu scop patrimonial;

– persoane juridice cu scop nepatrimonial.