Drept Procesual Civil

I. Cererea de chemare in judecata

Actul de procedura prin care partea interesata se poate adresa instantei pentru a invoca aplicarea legii intrun caz determinat, punand in miscare actiunea civila.

Prin intermediul cererii, o persoane fizica sau juridica supune judecatii o pretentie declansand astfel procesul civil.

In acest sens art.109, al1, c.pr.civ. dispune ca "oricine pretinde un drept impotriva persoanei trebuie sa faca o cerere inaintea instantei competente".

Unele norme speciale prevad faptul ca sesizarea instantei de judecata se poate face printrun act de procedura care nu este denumit cerere de chemare in judecata.

Astfel, in materie contraventionala se face plangere impotriva procesului verbal de constatare a contraventiei, de asemenea in materie electorala apare ca act administrativ "contestatia". In consecinta, in asemenea situatie este vorba despre un act de procedura prin care este declansat controlul judecatoresc asupra unor acte cu sau fara caracter jurisdictional, acte care provin insa de la organe din afara sistemului instantelor judecatoresti. In lipsa unoor dispozitii legale exprese actul respectiv trebuie sa respecte conditiile de forma pentru cererea de chemere in judecata intrucat el este actul (sau mijlocul procedural) prin care se investeste instanta de judecata.

De cele mai multe ori, atat in legislatie, cat si in practica sunt folositi si alti termeni ca fiind sinonimi cu cel de "cerere de chemare in judecata", cum ar fi: cerere, cerere principala, petitie, actiune, cerere initiala, cerere introductiva.

Chiar daca, in mod frecvent, notiunea de actiune civila este utilizata pentru a desemna cererea de chemare in judecata este important sa nu se puna semnul egalitatii intre cererea de chemare in judecata si actiunea civila, deoarece cererea de chemare reprezinta numai una din formele concrete de manifestare a actiunii civile, anume aceea prin care se pune in miscare actiunea civila.

II. Elementele cererii de chemare in judecata

Cuprinsul cererii de chemare in judecata este specificat de dispozitiile procedurale civile, nerespectarea unuia dintre elemente atragand o sanctiune specifica (sanctiunea cea mai grava o poate constitui anularea respectivei cereri).

1. Aratarea numelui partilor, precum si specificarea domiciliului acestora

(pentru persoanele juridice se specifica sediul principal, precum si CUI, nr. de inregistrare fiscala, nr. de inmatriculare in Registrul Comertului).

Notiunea de domiciliu are un inteles larg, in sensul ca este avuta in vedere locuinta partii, nu neaparat locul specificat in cartea de identitate ca domiciliu. Oricare dintre parti poate sa indice instantei un domiciliu ales unde urmeaza a i se face comunicarea tuturor actelor procedurale efectuate in cadrul procesului. Odata cu domiciliul ales trebuie indicat si numele persoanel care urmeaza sa primeasca respectivele comunicari.

2. Numele si calitatea celui care reprezinta partea in proces

Reprezentarea poate fi: conventionala, legala, judecatoreasca.

*reprezentarea conventionala, are ca temei juridic un contract de mandat care a intervenit intre partea din proces si un mandatar ( avocat sau consilier juridic). Prin respectivul contract de mandat sunt precizate limitele imputernicirii mandatarului. Daca, insa un anumit act procedural este prevazut de lege in favoarea partii, mandatarul poate executa acel act chiar daca s-ar depasi limitele mandatului (introducerea unui apel sau a unui recurs).

*reprezentarea legala, are in vedere pe de o parte persoanele care nu au capacitate deplina de exercitiu, si care nu pot sta personal in fata instantei, iar pe de alta parte, are in vedere persoanele juridice in al caror act constitutiv este specificata persoana care are calitatea de reprezentant al acesteia.

*reprezentarea judecatoreasca, este o modalitate de reprezentare care izvoraste nu dintrun contract, nici dintro regula de drept, ci dintro hotarare judecatoreasca (in cazul unei societati comerciale aflate in desfasurarea procedurii falimentului si a lichidarii judiciare, instanta desemneaza un reprezentant al acestei societati care de regula este lichidatorul).

3. Obiectul cererii, precum si pretuirea lui (evaluarea) daca este cu putinta.

Cererile se impart in 2 categorii:

a. cereri cu un continut eventual in bani

b. cereri neevaluabile in bani (cererea de divort, cererea de incuviintare a adoptiei, cererea unui sot de a purta numele anterior casatoriei, cererea de anulare a certificatului de mostenitor, cererea de anulare a unui conflict etc).

Evaluarea cererii se face de catre reclamant si nu de catre expert.

In functie de obiectul cererii se stabileste care este instanta competenta, taxa de timbru, admisibilitatea unor categorii de probe. Tot obiectul cererii este cel care leaga instanta, in sensul ca judecatorul nu poate da mai mult decat s-a cerut sau altceva decat s-a cerut.

Pe parcursul procesului este permis reclamantului sa modifice sau sa completeze cererea sau daca temenii sunt neclari, sa-i precizeze.

4. Aratarea motivelor de fapt si de drept pe care se intemeiaza cererea

Motivele de fapt reprezinta descrierea in concret a situatiei care a generat conflictul dintre reclamant si parat. Se precizeaza astfel, modul de desfasurare a faptelor ce fac obiectul litigiului.

Motivele de drept sunt reprezentate de acele dispozitii legale care se considera a fi fost incalcate de adversar sau care stau la baza pretentiilor juridice ale partii.

Nu este necesar sa se indice cu precizie articolele din lege intrucat acestea vor fi aratate de judecator in temeiul rolului sau activ.

5. Aratarea dovezilor pe care se sprijina fiecare capat de cerere

Daca este vorba despre inscrisuri, atunci copii de pe aceste inscrisuri se ataseaza cererii de chemare in judecata. Daca aceste inscrisuri sunt scrise intro limba straina, reclamantul va depune si traducerea lor in limba romana.

Daca este vorba despre dovada de martori, atunci se arata numele fiecarui martor si domiciliul acestora.

Daca este vorba despre interogatoriul paratului, se precizeaza ca se doreste chemarea personala a paratului.

6. Semnatura

Dintre cele 6 elemente din cuprinsul cererii, doar numele, obiectul si semnatura sunt prevazute sub sanctiunea nulitatii.

In privinta semnaturii, lipsa acesteia poate fi complinita oricand pe parcursul procesului.

Daca din cuprinsul cererii lipsesc dovezile pe care se va sprijini aceasta, sanctiunea este decaderea din drepturile respective.

Timbrarea cererii de chemare in judecata, presupune atasarea taxei de timbru prevazute de lege pentru fiecare categorie de cereri.

Ca regula, cererile evaluabile in bani se taxeaza la valoare, adica percepandu-se un anumit procent din valoarea pretinsa.

Lipsa taxei de timbru are ca sanctiune anularea cererii de chemare in judecata, fie ca netimbrata, fie ca nesuficient timbrata.

Cererea se depune in atatea exemplare cati parati sunt, plus un exemplar pentru instanta.

Ea este primita de judecatorul de serviciu care va acorda reclamantului termen in cunostinta si va dispune citarea paratului cu cel putin 15 zile inainte de termenul fxat, punandu-se in vedere ca intampinarea este obligatorie si ea se depune cu cel putin 5 zile inainte de termen.