Extras din curs
CAPITOLUL I
PATRIMONIUL
1. Noţiunea de patrimoniu
Codul civil sau alte legi nu conţin o definiţie a
patrimoniului deşi numeroase texte legale fac referiri la aceastã
noţiune. În accepţiunea curentã prin patrimoniu se înţelege
averea sau avuţia unei persoane. Într-o accepţiune ceva mai
restrânsã se vorbeşte de patrimoniu public ori în alte situaţii de
patrimoniu cultural etc. Ne intereseazã însã sensul tehnic,
juridic al acestei noţiuni; pe cât este el de familiar în limbajul
profan, pe atât de abstract este în limbajul juridic.
Pentru a-l circumscrie este necesar sã ne întoarcem la
distincţiile sau clasificarea drepturilor patrimoniale deoarece,
anticipând puţin, patrimoniul se referã exclusiv la sfera
drepturilor şi obligaţiilor patrimoniale (etimologic din latinescul
patrimonium care derivã de la pater familias care era
proprietarul întregii averi familiale). Astfel drepturile şi
obligaţiile unei persoane pot sã poarte asupra unor bunuri
determinate considerate ut singuli faţã de celelalte drepturi şi
obligaţii ale aceluiaşi subiect de drept. Sub acest titlu am
calificat drepturile reale şi personale (de creanţã), mobiliare şi
imobiliare, corporale şi incorporale etc. Dar, de altã parte,
drepturile şi obligaţiile patrimoniale pot sã poarte asupra unui
ansamblu de bunuri, adicã asupra unei universalitãţi. 1
Tradiţional se distinge între universalitatea de drept (adicã
patrimoniul) şi diverse universalitãţi de fapt. Acestea din urmã
nu au un contur precis dar sunt aplicate diferitelor mase de
bunuri care au caractere diferite. Singura trãsãturã comunã a
1 I.P.Filipescu, Dreptul civil. Dreptul de proprietate şi alte drepturi reale, Ediţie
revãzutã şi completatã, Editura Actami, Bucureşti, 1998, p. 7-22; L. Pop, Dreptul
de proprietate şi dezmembrãmintele sale, Editura Lumina Lex, Bucureşti, 2001, p.
7-9;
acestor mase de bunuri este cã ele nu înglobeazã totalitatea
drepturilor şi obligaţiilor unei persoane, ele fiind fracţiuni de
patrimoniu sau, într-un alt termen, "sub-patrimoniu"; ele deci nu
cuprind un activ şi un pasiv. De pildã, fondul de comerţ care
constituie un ansamblu de bunuri mobile şi imobile, corporale
sau incorporale în scopul atragerii clientelei şi obţinerii de
profit. Sau, într-un alt exemplu, uzufructul constituit asupra unei
turme de vite (art. 556 C.civ.). Unii autori susţin cã pe lângã
aceste douã feluri de universalitãţi (universalitãţi de drept şi
universalitãţi de fapt) trebuie sã i se facã un loc şi unui ansamblu
care reuneşte bunurile de producţie şi munca omului în cadrul
unei întreprinderi1.
Singura universalitate de drept admisã în dreptul nostru este
cea care se numeşte patrimoniu. Juriştii romani nu au definit
patrimoniul dar au surprins elementele sale. Dupã distincţia lui
Gaius rezultã cã patrimoniul este alcãtuit din dreptul de
proprietate şi din drepturile reale şi personale, acestea din urmã
putând figura la activ ca şi creanţe, sau la pasiv ca datorii2.
Noţiunea de patrimoniu a fost definitã prima datã de cãtre
C. Aubry şi C. Rau - în secolul trecut - ambii profesori la
Facultatea de Drept din Strasbourg, în opera lor "Curs de drept
civil dupã metoda lui Zachariae" (a apãrut în mai multe ediţii
cunoscând o longevitate neobişnuitã). În literatura noastrã
juridicã patrimoniul a fost definit ca fiind "totalitatea drepturilor
şi obligaţiilor patrimoniale aparţinând unei persoane fizice sau
juridice determinate, privite ca o sumã de valori active şi pasive,
strâns legate între ele" 3. Poate mai simplu, numim patrimoniu
totalitatea drepturilor şi obligaţiilor care au valoare economicã,
aparţinând unei persoane
4
. Trebuie însã sã subliniem cã
bunurile nu intrã în componenţa patrimoniului.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drepturi Reale
- cap1.pdf
- cap2.pdf
- cap3.pdf
- cap4.pdf
- cap5.pdf
- cap6.pdf
- cap7.pdf
Alții au mai descărcat și
PATRIMONIUL SI FUNCTIILE SALE: 1-Precizări terminologice legale şi doctrinale: Noţiunea de patrimoniu, a fost utilizată cu diverse înţelesuri încă...
Unitatea de învățare 1: Patrimoniul. Obiective Să se determine deosebirile dintre universalitatea juridică si universalitatea de fapt. Să se...
Tema 1 NOŢIUNEA DREPTULUI INTERNAŢIONAL PRIVAT ŞI DELIMITAREA DE ALTE RAMURI DE DREPT Amplificarea şi diversificarea relaţiilor internaţionale...
Articolul 555 din noul Cod civil definește dreptul de proprietate privată ca fiind dreptul titularului de a poseda, folosi și dispune de un bun în...
Unitatea de studiu nr. 1 DREPTUL - NOȚIUNE, SISTEMUL DREPTULUI Obiective specifice Studierea capitolului Dreptul - Noțiune, sistemul dreptului -...
TEORIA GENERALĂ A OBLIGAŢIILOR CAPITOLUL 1 OBLIGAŢIA CIVILĂ 1.1. Noţiunea de obligaţie Luând ca model Codul civil francez din 1804, care nu a...
Curs 1 - 11.01.2012 Titlul I:Privire generala asupra obligatiilor civile Cap. I : Notiunea de obligatie Institutele lui Iustinian ne-au transmis...
Te-ar putea interesa și
Aspecte de practică judiciară Concluzii Bibliografie Lista de abrevieri R.R.D. - Revista Română de Drept sec. - secţie civ. - civil com. -...
Capitolul I Dreptul de proprietate publică SECŢIUNEA I 1.Noţiune şi conţinut Distincţia dintre proprietatea privată şi proprietatea publică...
Introducere Proprietatea a luat fiinţă o dată cu apariţia omului pe pământ şi este cunoscută încă din timpurile antichităţii, ale formării...
Capitolul 1 Consideraţii introductive privind publicitatea imobiliară 1.Definiţie, obiect şi scurt istoric Norma juridică a luat naştere şi s-a...
A. NOŢIUNEA JURIDICĂ DE PATRIMONIU Pentru a defini noţiunea de patrimoniu este util să amintim că din punct de vedere structural raportul juridic...
Introducere Dreptul , ca întrega componenţa juridica a vieţii sociale , este un fenomen deosebit de complex , a carui cunoastere presupune o...
Un drept real este dreptul subiectiv patrimonial pe temeiul căruia titularul său poate să exercite anumite puteri, prerogative asupra unui bun...
În perioada de constituire a statalităţii, în Republica Moldova au fost efectuate reforme în diferite domenii sociale, care au condiţionat şi...