Dreptul Afacerilor

Capitolul I

CONCEPTE DE BAZA PRIVIND DREPTUL

Cuprins:

Obiectiv general

Obiective operaţionale

Tema I. Sistemul de ştiinţe sociale. Sistemul ştiinţelor juridice

Tema a II-a. Conceptul dreptului. Dreptul şi statul

Bibliografie selectivă

Temă de reflecţie

Teste

Răspunsuri şi comentarii la teste

Obiectiv general: Cunoaşterea evoluţiei şi a statutului dreptului în cadrul

sistemului de ştiinţe sociale.

Obiective operaţionale: Însuşirea unor noţiuni de bază privind dreptului şi

înţelegerea relaţiei drept - stat.

1. Sistemul stiintelor sociale

Sistemul stiintelor sociale este alcatuit din:

- stiinte de tip nemotetic, care au ca obiect activitatile umane si

stabilesc legile si relatiile functionale corespunzataore. In cadrul

acestor stiinte se utilizeaza experimentul, studiile statistice. Exemple

de astfel de stiinte: economia, psihologia, sociologia, lingvistica

- stiintele istorice care isi propun reconstituirea si interpretarea

trecutului.

- stintele juridice si cele referitoare la conduita oamenilor

2. Sistemul stiintelor juridice

Sistemul stiintelor drepturilui este alcatuit din:

- stiintele juridice istorice - studiaza istoria dreptului dintr-o anumita

tara (istoria dreptului romanesc) si dezvoltarea in plan general a

fenomenului juridic (studierea doctrinelor juridice, a marilor scoli de

drept)

- stiintele juridice de ramura – studiaza fenomene juridice particulare

anumitor ramuri de drept (stiinta dreptului constitutional, penal,

administrativ, comercial). Dreptul unui stat este alcatuit din

numeroase norme si institutii. Acestea formeaza sistemul unitar al

statului respectiv. Acest sistem, la randul sau este alcatuit din

diversitatea ramurilor de drept ce il compun, fiecare ramura de de

drept cu reglementari specifice

- stiintele ajutatoare – criminalistica, medicina legala, statistica

judiciara, logica judiciara. Aceste discipline, nu fac parte din

sistemul stiintei dreptului, dar sunt indispensabile unei bune aplicari

a normelor juridice.

- teoria generala a dreptului studiaza ansamblul dreptului

3. Conceptul dreptului

3.1. Etiologia si acceptiunea cuvantului “drept”

Cuvantul “drept” are urmatoarele valente juridice:

- totalitatea regulilor de conduita generale si obligatorii;

- posibilitatea recunoscuta unei persoane de a-si valorifica sau de a-si

apara impotriva tertilor un anumit drept protejat.

- dreptul ca stiinta sau stiinta dreptului - ansamblul de idei, notiuni,

concepte si principii care explica dreptul;

- diferitele drepturi constituite in institutii juridice

Termenul “drept”, cu valentele sale juridice deriva din latinescu “jus” care

inseamna “drept, dreptate, legi”

3.2 Conceptii privind dreptul

Dreptul este indisolubil legat de societate. Se pune atunci problema daca putem

vorbi de drept de atunci de cand a aparut societatea sau daca dreptul a aparut mai

taziu si cand anume.

Romanii credeau in vesnicia dreptului. Ei nu puteau concepe societatea fara drept,

dar nici dreptul fara societate

In evolutia sa de-a lungul timpului, omul a plecat de la o stare de dependenta

totala fata de natura si fata de obiectele inconjuratoare. Ginta, ca forma universala

de organizare a societatii primitive s-a caracterizat prin diviziunea muncii si prin

domnia obiceiului.

Dreptul apare in Orientul Antic. Intre primele legiuiri amintim : Codul lui

Hamurabi (Babilon), Legile lui Manu (India), Codul lui Mu (China)

- Codul lui Hamurabi, dateaza cu 2000 de ani i. h. si contine norme cu

caracter strict juridic si norme morale, religioase. Potrivit lui, legea

trebuie sa aduca binele poporului, trebuie sa-l protejeze pe cel slab

impotriva celui puternic;

- Legile lui Manu, redactate de brahmani, contin pedepse- instrumentul

cel mai important aflat la dispozitia regului cu ajutorul caruia se

implinea misiunea acestuia- dreptatea

- In europa, primele legiuuri au aparut in Spania (legile lui Lycurg, sec

X-IX), in Atena, Legea celor XII Table la romani

3.3. Definitia dreptului

Romanii considerau dreptul “arta binelui si a echitatii”. Cicero intelege ca dreptul

este “o lege adevarata, dreapta ratiune, conforma cu natura, raspandira in toti,

constanta eterna.” El aduce in discutie insasi natura dreptului, concluzionand ca

acesta este mai presus decat ratiunea

Alaturi de el, alti jurisconsulti pun bazele scolii dreptului natural, dezvoltata in

evul mediu de Hugo Grotius. Aceste idei se regasesc in Codul civil francez de mai

tarziu.

Reprezentantii scolii germane considerau dreptul un produs istoric, ceea ce

explica multitudinea si diversitatea conceptiilor juridice de la popor la popor si de

la epoca la epoca.

Potrivit conceptiei socialiste, dreptul este forma pe care o imbraca economicul.

In conceptia americana, dreptul reprezinta una dintre cele mai insemnate cuceriri

ale civilizatiei, pentru ca el ofera protectie contra tiraniei si anarhiei.

Dreptul este ansamblul de reguli asigurate si garantate de stat, care au ca scop

organizarea si disciplinarea comportamnetului uman in principalele relatii din

societate, intr-un climat specific manifestari libertatilor, apararii drepturilor

esentiale ale omului.