Faptele de Comerț

FAPTELE DE COMERT

Codul comercial român stabileste anumite acte juridice si operatiuni pe care le clasifica “fapte de comert”. Prin savârsirea uneia sau mai multor fapte de comert se nasc raporturi juridice care sunt reglementate de legile comerciale.

Art. 3 Cod comercial prevede:” Legea considera fapte de comert:

1) cumpararile de producte sau de marfuri spre a se revinde, fie în natura, fie dupa ce se vor fi lucrat sau pus în lucru,

2) vânzarile de producte, vânzarile si închirierile de marfuri în natura sau lucrate,

3) cumpararile sau vânzarile de parti sau de actiuni ale societatilor comerciale,

4) orice întreprindere de furnituri,

5) întreprinderile de spectacole publice, comisioane, agentii si oficii de afaceri,

6) întreprinderile de constructii,

7) întreprinderile de fabrici, de manufactura si imprimerie,

8) întreprinderile de editura, librarie si obiecte de arta,

9) operatiunile de banca si schimb,

10) operatiunile de mijlocire în afaceri comerciale,

11) întreprinderile de transport de persoane sau de lucruri pe apa sau pe uscat,

12) cambiile si ordinele de producte sau marfuri …. pct. 20.

Codul comercial român, ca si modelul sau italian, reglementeaza faptele de comert, iar nu actele de comert.

Legiuitorul român a voit sa supuna legilor comerciale nu numai raporturile rezultate din actele juridice (manifestarile de vointa savârsite în scopul de a produce efecte juridice), ci si raporturile izvorâte din faptele juridice. Deci, potrivit Codului comercial intra sub incidenta legilor comerciale nu numai contractele comerciale, ci si faptele licite (îmbogatirea fara justa cauza, plata nedatorata) si faptele ilicite savârsite de comercianti în legatura cu activitatea lor comerciala.

Enumerarea prevazuta la art. 3 Cod comercial are un caracter enuntiativ, exemplificativ si nu limitativ. Legiuitorul a consacrat ca fapte de comert cele mai frecvente acte juridice si operatiuni care constituiau baza activitatii comerciale la data adoptarii reglementarii. Aceasta înseamna ca la lista faptelor de comert prevazute expres de lege se pot adauga si alte fapte de comert, adica alte acte si operatiuni, cu conditia ca acestea sa aiba caracteristicile faptelor de comert expres recunoscute de lege.

Codul comercial nu da o definitie a faptei de comert; el stabileste numai o lista a actelor juridice si operatiunilor pe care le declara fapte de comert. În absenta unei definitii legale a faptei de comert, doctrina dreptului comercial a cautat sa formuleze o definitie generala a faptei de comert. Aceasta prezinta interes practic sub mai multe aspecte:

a) întrucât unele acte juridice sunt bivalente – comerciale si civile – este imperios necesar sa se stabileasca un criteriu de delimitare între actele comerciale si cele civile,

b) enumerarea faptelor de comert, facuta de art. 3 C. com. este enuntiativa si nu limitativa, astfel încât trebuie sa existe anumite criterii de comercialitate în temeiul carora judecatorul sa poata recunoaste si alte acte sau operatii ca fapte de comert, chiar daca ele nu sunt expres prevazute de lege;

c) o definitie generala a faptei de comert serveste, pe un plan mai general, la determinarea sferei dreptului comercial si implicit delimitarea acestuia de dreptul civil.

Actele de comert sau faptele de comert sunt actele juridice, faptele juridice si operatiunile economice prin care se realizeaza producerea de marfuri, executarea de lucrari ori prestarea de servicii sau o interpunere în circulatia marfurilor, cu scopul de a obtine profit.

Faptele de comert reglementate de Codul comercial se împart în trei categorii: fapte de comert obiective, fapte de comert subiective si fapte de comert unilaterale sau mixte.

2.1. Faptele de comert obiective

Faptele de comert obiective sunt actele juridice sau operatiunile prevazute în principal de art.3 Cod comercial. Ele sunt denumite obiective deoarece legiuitorul le-a considerat comerciale datorita naturii lor si pentru motive de ordine publica. Orice persoana este libera sa savârseasca ori sa nu savârseasca asemenea acte sau operatiuni. În aceasta situatie, persoana în cauza intra sub incidenta legilor comerciale. Faptele de comert obiective pot fi împartite în trei mari grupe:

2.1.1. Operatiunile de interpunere în schimb sau circulatie

Aceste operatiuni corespund notiunii economice de comert, în sensul de activitate de vânzare – cumparare a marfurilor pentru a ajunge de la producator la consumator.