Drept constituțional 1

Subiecte examen

1.Dreptul constitutional ca ramura a dreptului public :

Notiunea de drept constitutional a aparut la sfarsitul secolului XVIII cand au fost elaborate primele constitutii scrise pe continentul european.

Nevoia de a studia aceste constitutii a facut sa se nasca o disciplina juridica noua,drept constitutional.

In tarile romane,studiul constitutiei s-a facut de la inceput reunit cu dreptul administrativ sub denumirea de drept public.

Ulterior este intitulat drept constitutional,disciplina care in interbelic a fost definitiv consacrata in programele facultatii de drept din tara noastra.

Dreptul constitutional ca ramura a dreptului public reprezinta ansamblul de reguli si principii dupa care se organizeaza si guverneaza un stat.Dreptul constitutional cuprinde ansamblul unitar al dispozitiilor legale cuprinse in Constitutie sau acte normative subsecvente acesteia aplicabile mecanismului de organizare si exercitare a puterii suverane in stat precum si garantarii drepturilor si libertatilor cetatenesti . Ce deosebesc normele de drept constitutional de celelalte este faptul ca relatiile rezervate domeniului dreptului constitutional sunt cele mai importante in ansamblul relatiilor sociale,deaceea ele au si caracter fundamental.

Cum izvorul formal principal al dreptului constitutional este constitutia,actul politic si juridic fundamental al statului,iar constitutia aflandu-se in varful ierarhiei sistemului actelor juridice din tara noastra implica neconditionat conformitatea tuturor

normelor dreptului cu dispozitiile ei.

Dreptul constitutional apare ca factor structurant al intregului sistem de drept prin aceea ca normele ce alcatuiesc toate celelalte ramuri ale dreptului trebuie sa fie conforme celor cuprinse in dreptul constitutional si mai presus de toate sa fie conforme normelor cuprinse in constitutie.

Toate normele cuprinse in constitutie abroga ori modifica implicit normele cuprinse in celelalte acte normative daca si in masura in care acestea contravin dispozitiilor constitutiei.

Obiectul dreptului constitutional consta in reglementarea organizarii si functionarii statului si ale organelor sale ( Parlament,Guvern) si a raporturilor dintre acestea,a raporturilor dintre stat si cetatean precum si cu privire la drepturile si libertatile cetatenesti.

Izvoarele dreptului constitutional sunt : constitutia,legile constitutionale,anumite legi organice,decretele-lege.

Subiecte de drept constitutional sunt: poporul,statul si anumite organisme ale acestuia,partidele si formatiunile politice legal constituite,avocatul poporului,cetatenii grupati in circumscriptii electorale,candidatii propusi de partidele politice si formatiunile politice legal constituite precum si candidatii independenti la functia de presedinte al Romaniei,deputati sau senatori,ori in functii elective pe plan local,organizatii neguvernamentale legal constituite care au ca unic scop apararea drepturilor omului,deputatii si senatorii.

2. Institutia politica

Dreptul constitutional stabileste printre altele modul de organizare si functionare precum si atributiile institutiilor prin intermediul carora se exercita puterea politica.Notiunea de institutie desemneaza organizatiile care au un statut,reguli de functionare,si actioneaza pentru realizarea unor nevoi colective,modelul tipic de organizatie care intruneste aceste conditii fiind statul.

Trasaturile institutiilor politice sunt:

a) sunt formate dintr-un colectiv de indivizi

b) prezinta un caracter stabil

c) modul de constituire si atributiile institutiilor politice sunt prevazute intr-un act cu valoare constitutionala

d) sunt constituite pentru satisfacerea unor interese sociale

e) dispun de autoritate pe care o exercita in mod legitim si legal asupra unei colectivitati umane.

Conceptul de institutie politica in sens larg se raporteaza in principal la stat,la oraganismele de guvernare si partidele politice.

In sens restrans conceptul de institutie politica se raporteaza exclusiv la stat,parlament,seful statului,guvern si primul ministru din aceasta acceptiune fiind excluse partidele politice.

In general se opteaza pentru conceptul de institutie politica in sens restrans deoarece ceea ce confera specificitate institutiilor politice este calitatea lor de a participa nemijlocit la exercitarea propriuzisa a puterii politice.Din acest punct de vedere se considera ca partidele politice nu sunt institutii politice.

Prin termenul de institutie politica sunt desemnate organismele sau institutiile care participa individual si toate impreuna la exercitarea unitara a puterii politice.

Institutiile politice sunt inseparabil legate de stat,organizarea,functionarea,atributiile si prerogativele ce li se confera sunt stabilite prin constitutie sau alte acte normative.

Pentru a fi in prezenta unei institutii politice trebuie sa fie intrunite doua conditii de fond: