Cuprins
- Modulul I Izvoarele dreptului european
- Lecţia I.I Scurt istoric al apariţiei şi evoluţiei Uniunii Europene
- I.I.1 Premisele apariţiei Comunităţilor Europene şi evoluţia acestor
- I.I.2 Principalele momente în evoluţia construcţiei comunitare
- I.I.3 Uniunea Europeană, cea mai completă formă de integrare comunitară
- Lecţia I.II Izvoarele primare ale Dreptului european
- I.II.1 Tratatele institutive
- I.II.1.1 Autonomia tratatelor institutive
- I.II.1.2 Structura tratatelor
- I.II.1.3 Autoritatea tratatelor
- I.II.1.4 Durata tratatelor institutive
- I.II.1.5 Sfera de aplicare teritorială a tratatelor institutive
- I.II.2 Acordurile internaţionale
- I.II.3 Legislaţia consolidată
- Lecţia I.III Izvoarele derivate ale Dreptului european
- I.III.1 Regulamentul
- I.III.2 Directiva
- I.III.3 Decizia
- I.III.4 Alte categorii de acte emise de instituţii sau organisme europene
- Lecţia I.IV Izvoarele nescrise ale Dreptului european
- I.IV.1 Principiile Dreptului european
- I.IV.2 Jurisprudenţa
- I:IV.3 Cutuma la nivel european
- Modulul II Actorii sistemului comunitar
- Lecţia II:I Legislativul şi executivul european
- II.I.1 Parlamentul European
- II:I.1.1. Structură şi funcţii
- II.I.1.2 Atribuţiile Parlamentului European
- II.I.2 Consiliul Uniunii Europene
- II:I.2.2 Noţiune şi delimitări conceptuale
- II:I.2.1. Structura şi principalele funcţii ale Consiliului Uniunii
- Europene
- II:I.2.3 Atribuţiile Consiliului Uniunii Europene
- II.I.3 Comisia Europeană
- II.I.3.1 Structura şi funcţiile Comisiei Europene
- II:I.3.2. Atribuţiile Comisiei Europene
- Lecţia II.II Organe judecătoreşti şi de control
- II:II.1 Curtea europeană de Justiţie
- II:II.2 Tribunalul de primă instanţă
- II.II.3 Tribunalul funcţiei publice
- II:II.4 Curtea Europeană de Conturi
- II:II.5.1 Structură
- II:II.5.2 Atribuţii
- Lecţia II.III Organe consultative şi monetare
- II.III.1 Comitetul economic şi social şi Comitetul Regiunilor
- II.III.2. Banca Centrală Europeană
- II.II.2.1 Structură şi organizare
- II:III.2.2 Atribuţii
- Modulul III Ordinea juridică europeană
- Lecţia I Principiile care guvernează relaţia drept european-dreptulo
- statelor membre
- I.1 Principiul aplicării imediate a dreptului european
- I.2 Principiul efectului direct al dreptului european
- I.3 Principiul priorităţii aplicării dreptului european
- Lecţia II VII Procedura legislativă în cadrul Uniunii Europene
- II.1 Procedura avizului conform
- II.2 Procedura codeciziei
- II.3 Procedura cooperării
- II.4 Procedura consultării
Extras din curs
Modulul I
Izvoarele dreptului european
Obiective generale:
- cunoaşterea principalelor momente în evoluţia colaborării între statele europene
- înţelegerea modului de negociere şi redactare a tratatelor care au pus bazeze
Uniunii europene
- competenţe de interpretare a principalelor norme de drept european
Modulul realizează o scurtă introducere în problematica dreptului european, oferind
principalele informaţii despre baza normativă la nivelul Uniunii europene.
Termeni cheie: comunităţi europene, izvoare ale dreptului european, tratate,
regulamente, directive, decizii, cutumă
Ritmul de lucru: timpul alocat parcurgerii modului este de 10 zile, cu 2-3 ore de lucru
zilnic
Rezumat: modulul prezintă principalele momente ale evoluţiei comunităţilor europene,
până la stadiul actual de integrare. Sunt prezentate actele normative la nivel european,
începând cu baza normativă de ordin constituţional, respectiv tratatele institutive şi
continuând cu actele normative drivate, adică regulamentul directiva şi decizia
europeană. Ultima lecţie a modulului prezintă izvoarele nescrise şi rolul lor în sistemul
de drept european.
Lecţia I.1
Scurt istoric al apariţiei şi evoluţiei Uniunii Europene
Obiective specifice:
- cunoaştere evoluţiei istorice a comunităţilor europene
- înţelegerea mecanisemlor juridice de înfiinţare şi funcţionare a Uniunii europene
I.1.1 Premisele apariţiei Comunităţilor Europene şi
evoluţia acestor
Obiective operaţionale:
- explicarea raţiunilor care au motivat apariţiea Uniunii europene
- cunoaşterea principalelor momente ale evoluţiei comunităţilor europene
Apariţia comunităţilor europene nu a avut loc deodată, în urma unei singure
întâlniri politice la nivel înalt sau ca urmare a demersurilor unei singure personalităţi
marcante a vieţii sociale de la jumătatea secolului trecut. Ideea Europei unite şi
necesitatea unei strânse colaborări între statele din această zonă a lumii s-a conturat prin
numeroase evenimente şi situaţii care au arătat că europenii ar putea avea un destin
comun mai bun decât fiecare dintre ei separat, priviţi ca naţiuni independente şi total
autonome.
Reconstrucţia ţărilor care au suferit pagube materiale şi umane în timpul celui
de-al doilea război mondial (1939 - 1945) a impus reglementarea unor norme de
conduită în plan internaţional (norme de natură politică, monetară, socială şi
comercială). Aceste reglementări s-au concretizat, din punct de vedere tehnico-juridic,
în negocierea şi semnarea unor convenţii internaţionale.
În domeniul dreptului internaţional public, trebuie menţionate în special Planul
Marshall, Organizaţia Naţiunilor Unite, dar şi pe plan local, Organizaţia europeană de
cooperare economică (OECE, înfiinţată în anul 1948 şi înlocuită în anul 1961 cu
Organizaţia de cooperare şi dezvoltare economică, OCDE).
În domeniul monetar, au fost încheiate Acordurile de la Bretton Woods, din
anul 1945, prin care s-au înfiinţat Fondul Monetar Internaţional (FMI) şi Banca
internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD), care pun bazele unei noi
ordini monetare internaţionale.
Consiliul Europei vine să completeze, în plan politic, organizaţiile precedente,
reunind, în temeiul Tratatului de la Londra, din 9 mai 1949, statele europene care
beneficiau de un regim democratic pluralist şi erau ataşate idealurilor de protecţie a
drepturilor omului. Cadru al dialogului politic, Consiliul Europei este de asemenea, un
instrument de armonizare a drepturilor omului la nivel naţional.1
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept European.pdf