Extras din curs
Dreptul procesual penal consta în totalitatea normelor juridice care reglementeaza activitatea organelor judiciare si a partilor, precum si raporturile dintre acestea, în vederea constatarii tuturor faptelor ce constituie infractiuni si pentru aplicarea masurilor prevazute de legea penala.
Obiectul de reglementare al dreptului procesual penal este procesul penal.
Dreptul procesual penal nu trebuie confundat cu procesul penal, deoarece, în timp ce procesul penal este o activitate concreta, dreptul procesual penal este îndrumatorul legal al acestei activitati.
Cele mai multe norme juridice procesuale penale sunt concentrate în Codul de procedura penala. Actualul cod este în vigoare de la 1 ianuarie 1969 si este împartit într-o parte generala si una speciala.
Partea generala cuprinde titlurile:
1. regulile de baza si actiunile în procesul penal;
2. competenta;
3. probele si mijloacele de proba;
4. masurile preventive si alte masuri procesuale.
Partea speciala cuprinde titlurile:
1. urmarirea penala;
2. judecata;
3. executarea hotarârii penale;
4. proceduri speciale.
Sarcinile dreptului procesual penal
Dreptului procesual penal îi revin urmatoarele sarcini:
1. stabilirea organelor competente sa participe în procesul penal si sfera atributiilor acestor organe;
2. stabilirea persoanelor participante si drepturile si obligatiile acestora;
3. reglementarea efectuarii probatiunii în procesul penal;
4. stabilirea masurilor procesuale si efectuarea oricaror acte de procedura;
5. reglementarea desfasurarii procesului penal în fazele sale: urmarirea penala, judecata si executarea hotarârilor judecatoresti.
Notiuni generale privind procesul penal
Procesul penal este activitatea reglementata prin lege si desfasurata de organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane, în scopul constatarii la timp si în mod complet a faptelor ce constituie infractiuni si al justei pedepsiri a infractiunilor, astfel încât orice persoana care a comis o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala, urmarindu-se prin acestea apararea ordinii de drept, a persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, prevenirea comiterii infractiunilor si educarea cetatenilor în spiritul respectarii legii.
Trasaturile procesului penal sunt:
1. însusi termenul „proces” (cf. lat. processus=înaintare, progres) indica o activitate, miscare, actiune, în cazul de fata, desfasurata pentru aplicarea dreptului penal; fiecare act (activitate) are menirea sa propage procesul penal pentru atingerea scopului sau; în limbaj curent, „proces” are si semnificatia de „cauza penala (sau civila)”;
2. procesul penal este o activitate reglementata de lege; mai mult decât în alte ramuri de activitate judiciara, în procesul penal legiuitorul precizeaza în detaliu procedura penala si aceasta reglementare amanuntita se impune datorita existentei unor institutii procesuale cu caracter de constrângere (masuri de preventie, asigurare etc.), care, folosite în afara legii, ar vatama drepturile si libertatile persoanei; în cazul încalcarii legii, în procesul penal se pot aplica subiectilor sanctiuni materiale, administrative, penale; actele procesuale neconforme legii sunt invalidate prin sanctiuni procedurale (v. nulitatea);
3. procesul penal se desfasoara de catre organele competente, cu participarea partilor si a altor persoane; organele competente sunt cele judiciare – organe de stat care, prin prepusii lor, actioneaza ca subiecti oficiali în anumite faze ale procesului penal; aceste organe sunt: organele de cercetare penala, procurorii si instantele judecatoresti (organele de cercetare penala si procurorii îsi desfasoara activitatea în faza de urmarire penala, procurorii având rolul de a supraveghea întreaga activitate de urmarire penala si competenta exclusiva de a dispune o solutie prevazuta de lege la terminarea urmaririi penale; instantele judecatoresti îsi desfasoara activitatea în faza judecatii în prezenta procurorului; partile participante la procesul penal sunt persoane fizice sau juridice ce au drepturi si obligatii penale sau civile, care se nasc în activitatea procesuala penala – sunt parti: inculpatul, partea vatamata, partea civila, partea responsabila civilmente –, alte persoane participante la procesul penal sunt: martorii, expertii, interpretii, grefierii;
4. procesul penal are un scop specific, imediat, si un scop general, mediat; scopul imediat este constatarea la timp si în mod complet a faptelor si justa pedepsire a infractiunilor (justa pedepsire a infractorilor trebuie facuta astfel încât orice persoana care a savârsit o infractiune sa fie trasa la raspundere penala si nici o persoana nevinovata sa nu fie pedepsita); scopul general al procesului penal este acela de a contribui la apararea persoanelor, a drepturilor si libertatilor sale, la prevenirea infractiunilor si la educarea cetatenilor în spiritul respectarii legii.
Fazele procesului penal
Procesul penal este divizat în faze în care activeaza anumite categorii de organe specifice procesului penal – spre deosebire de procesul civil, care are un caracter unitar, pentru ca de la început si pâna la sfârsit acesta se desfasoara în fata instantei de judecata.
În procesul penal se disting trei faze:
1. urmarirea penala – activitatea de identificare a autorului unei infractiuni, prinderea acestuia si administrarea probelor pentru stabilirea faptei si a vinovatului;
2. judecata – începe cu sesizarea instantei prin rechizitoriul procurorului si înaintarea întregului dosar cu probele administrate si care continua cu solutionarea cauzei penale în conditii de publicitate si contradictorialitate, astfel încât hotarârea instantei sa exprime adevarul privind fapta si vinovatia autorului;
3. punerea în executare a hotarârii judecatoresti – scopul acesteia este aplicarea hotârârii penale, realizarea practica a scopului legii penale si procesuale penale.
În prima faza îsi desfasoara activitatea organele de cercetare penala si procurorii (si, exceptional, instanta). În a doua faza îsi desfasoara activitatea instanta, cu participarea procurorului. În cea de-a treia faza activeaza instanta, procurorii, organele ministerului de interne si cele ale ministerului justitiei.
Trecerea procesului penal prin cele trei faze este schema tipica, însa e posibil ca procesul penal sa nu parcurga aceste faze, încetarea urmaririi penale sau scoaterea de sub urmarire penala putând întrerupe continuarea celorlalte faze. De asemenea, pronuntarea unei achitari de catre instanta înlatura faza de punere în executare a hotarârii. În unele cazuri, procesul penal poate începe direct cu judecata – cazul procedurii plângerii prealabile –, când plângerea partii vatamate se adreseaza direct instantei.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Drept Procesual Penal.doc