Drept Procesual Penal

1. Justitia penala.

Pentru o aparare eficienta a valorilor fundamentale ale omului este necesar ca statul sa intervina si sa includa in sfera represiunii penale acele situatii ce devin periculoase pentru ordinea de drept. Respectarea ordinii de drept se asigura prin vasta activitate desfasurata de organele specializate care folosesc in acest scop un complex de cai, metode si mijloace de natura sa infaptuiasca justitia penala. In infaptuirea actului de justitie un rol deosebit il au instantele de judecata. Legea fundamentala, Constitutia, face referiri la acest aspect stipuland sau aratand ca justitia se realizeaza prin Inalta Curte de Casatie si Justitie (denumita in trecut Curtea Suprema de Justitie) si prin celelalte instante de judecata stabilite de lege se infaptuieste in numele legii..

Diversitatea si complexitatea relatiilor sociale izvorate din interesele individuale impun existenta unei societati capabile sa asigure satisfacerea membrilor comunitatii ce o compun..

In acest sens, justitia reprezinta un instrument important al statului de drept menit sa contribuie la apararea valorilor fundamentale ale omului. De aici cerinta ca ordinea de drept, reglementarea sociala sa se bazeze pe justitie in scopul realizarii binelui comun. Pentru apararea intereselor sale orice persoana are consfiintit accesul la justitie. Legea 303/2004 pentru organizarea judecatoreasca prin dispozitiile art. 2, alin. 2 prevede ca instantele judecatoresti infaptuiesc justitia in scopul apararii si realizarii drepturilor si libertatilor fundamentale ale cetatenilor precum si a celorlalte drepturi si interese legitime deduse judecatii. Justitia se infaptuieste in numele legii de catre judecatori care sunt independenti si care se supun numai legii.

2. Procesul penal  notiune, scop, rol educativ, fazele procesului penal.

Aplicarea legii penale se materializeaza prin organele specializate ale statului care au sarcina de a descoperi o infractiune savarsita, de identificare a autorilor in vederea tragerii la raspundere penala a acestora si pentru restabilirea ordinii de drept incalcate. Aceasta activitate procesuala se infaptuieste printr-un complex de acte succesive care datorita desfasurarii lor coordonate si progresive reprezinta un proces, adica un lant de manifestari consecutive la capatul caruia se va putea hotari daca este sau nu cazul sa fie aplicata o sanctiune. O astfel de activitate este procesul penal. In literatura juridica de specialitate definitia procesului penal data de diferiti autori este, in esenta, apropriata cu cea care urmeaza a fi redata.

Procesul penal este o activitate reglementata de lege desfasurata de organele competente cu participarea partilor si a altor persoane in scopul constatarii la timp si in mod concret a faptelor ce constituie infractiuni astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala.

3. Trasaturile definitorii ce caracterizeaza notiunea de proces penal.

" Procesul penal este o activitate reglementata de lege care se desfasoara succesiv si coordonat;

" Termenul de proces deriva din latinescul procedere = a inainte, a progresa;

" Notiunea de proces penal este mai larga incluzand pe langa activitatea instantelor judecatoresti si subiecte procesuale (Ministerul Public, organele de cercetare penala, partile si alte persoane)

" Procesul penal are loc doar intr-o cauza penala.

4. Scopul procesului penal.

Din definitia procesului penal rezulta implicit si scopul acestuia. Inscris in art. 1 Cod Procedura Penala scopul imediat al oricarui proces este constarea la timp si in mod complet a faptelor care constituie infractiuni, astfel incat orice persoana care a savarsit o infractiune sa fie pedepsita potrivit vinovatiei sale si nici o persoana nevinovata sa nu fie trasa la raspundere penala. Scopul imediat al oricarui proces este acela de a constata la timp faptele ce constituie infractiuni in vederea sanctionarii persoanelor socialmente periculoase dar si a individualizarii pedepselor ce urmeaza a fi aplicate. Scopul general al procesului penal este acela de aparare a ordinii de drept a persoanei, a drepturilor si libertatilor acesteia, de prevenire a infractiunilor, precum si de educare a cetatenilor in spiritul respectarii legilor. (art. 1, alin. 2 C. Proc. Pen.).

5. Fazele procesului penal.

Procesul penal asa cum rezulta din definitia sa cuprinde numeroase activitati complexe pe parcursul unor etape succesive care impun anumite reguli.

Procesul penal modern cuprinde trei faze:

" Urmarirea penala;

" Judecata;

" Punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive.

Procesul penal astfel alcatuit s-a dovedit eficace in realizarea raporturilor juridice penale. Sub acest aspect Ion Tanoviceanu in Tratat de drept si procedura penala (1924) arata: cercetarea constituie actul intai al dramei penale, judecata actul doi iar executarea epilogul.

Fazele sunt diviziuni ale procesului penal in care isi desfasoara activitatea o anumita categorie de organe judiciare in indeplinirea atributiilor ce se inscriu in functiile lor procesuale si dupa epuizarea lor pot fi date anumite solutii privind cauza penala.

In faza urmaririi penale sunt cuprinse etapele cercetarii penale care au ca obiect strangerea probelor pentru trimiterea in judecata a inculpatului. Codul de procedura penala cuprinde in partea speciala numeroase dispozitii referitoare la activitatea de cercetare penala. Aceasta activitate este efectuata de organele de cercetare penala si procuror. Conform noilor modificari aduse Codului de procedura penala instanta de judecata poate interveni in faza anchetei penale.

Judecata incepe o data cu sesizarea instantei si dainuie pana la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare.

Ultima faza a procesului penal, punerea in executare a hotararilor penale de condamnare ramase definitive, reprezinta momentul final al procesului penal.

Este posibil ca procesul penal sa nu parcurga cele trei faze. Este cazul infractiunilor prevazute de art. 279 alin. 2, lit. a C. Proc. Pen. lipsind faza de urmarire penala deoarece plangerea prealabila se adreseaza direct instantei de judecata. Este asa-numita forma atipica a procesului penal.

6. Faptele juridice procesual penale.

Notiunea de fapt juridic procesual penal.

Definim faptele juridice procesual penale ca fiind imprejurarile de fapt care potrivit legii dau nastere, modifica sau sting raporturi juridice procesual penale sau impiedica nasterea lor. Faptele juridice procesual penale se clasifica in actiuni si evenimente. Actiunile sunt fapte juridice dependente de vointa oamenilor. Evenimentele sunt fapte juridice produse independent de vointa oamenilor.

Dupa efectele care le produc faptele juridice pot fi: constitutive, modificatoare, fapte extinctive si impeditive.

Sunt considerate fapte juridice constitutive: savarsirea unei infractiuni, formularea unei plangeri prealabile, constituirea de parte civila.Sunt fapte juridice modificatoare: punerea in miscare a actiunii penale, implinirea varstei de 14 ani. Sunt fapte juridice extinctive: impacarea partilor, decesul faptuitorului, retragerea plangerii prealabile.

Interventia unor asemenea imprejurari conduce la stingerea raportului juridic procesual penal. Faptele juridice procesual penale impeditive sunt printre altele: amnistia intervenita inainte de declansarea procesului penal, lipsa plangerii prealabile. Aparitia unor asemenea imprejurari impiedica nasterea raportului juridic penal.