Cuprins
- CURSUL I - Noţiuni elementare despre stat şi drept. Dreptul afacerilor –ramură de drept
- CURSUL II - Faptele de comerţ
- CURSUL III - Subiectele dreptului comercial
- CURSUL V - Obligaţiile comerciale
- CURSUL VI - Soluţionarea litigiilor comerciale
- CURSUL VII - Contracte comerciale
- CURSUL VIII - Creditul bancar şi titlurile de credit
- CURSUL IX - Raportul juridic fiscal
Extras din curs
– CURSUL 1 –
NOŢIUNI ELEMENTARE DESPRE STAT ŞI DREPT
DREPTUL AFACERILOR – RAMURĂ DE
DREPTUL DREPT
Ca membru al unei colectivităţi, omul a simţit nevoia de a crea, la început în formă embrionară şi apoi din ce în ce mai evoluată, reguli, norme care să îi cârmuiască existenţa, astfel încât interacţiunea cu ceilalţi oameni să îl prejudicieze cât mai puţin (să îi provoace cât mai puţine neajunsuri). Astfel, acţiunile sale au înetat a mai fi cu desăvârşire libere, ci au început să fie restricţionate de diferite reguli, menite să facă posibilă coexistenţa în cadrul unei colectivităţi.
A. Definiţia statului
În mod tradiţional, statul este definit prin referire la trei elemente esenţiale: populaţia, teritoriul şi puterea publică (suveranitatea).
Populaţia în raport cu care statul îşi exercită puterea suverană este o grupare de indivizi reuniţi prin legături de cetăţenie şi prin stabilirea domiciliului pe teritoriul statului.
Teritoriul este porţiunea de pământ, de apă, precum şi din spaţiul aerian în limitele (graniţele) căreia se exercită puterea suverană.
Puterea publică (suveranitatea) este, în esenţă, puterea statului de a-i comanda pe indivizii care intră în compunerea populaţiei sale ca şi de a exclude de la o astfel de comandă orice altă putere din afara graniţelor sale. Cu anumite circumstanţieri, ea se exercită şi asupra străinilor care intră pe teritoriul statului.
Elementul de bază al mecanismului statului îl constituie organul de stat. Organul de stat a fost definit acea parte componentă a aparatului de stat, investită cu competenţă şi putere şi care se caracterizează prin aceea că cei care o compun au o calitate specifică (parlamentari, funcţionari publici ori magistraţi).
Statul şi dreptul, ca fenomene sociale, au apărut concomitent. Regulile de conduită care existau în comuna primitivă, anterior apariţiei statului, nu pot fi considerate a constitui norme juridice, un sistem închegat de drept, deoarece numai posibilitatea de a fi adusă la îndeplinire, la nevoie, prin forţa de constrângere a statului, conferă caracter juridic unei reguli de comportament. La rândul său, statul este organizat şi funcţionează în temeiul unor norme juridice. Prin organele puterii legislative, executive şi judecătoreşti, statul emite norme de drept şi urmăreşte aplicarea lor.
Statul de drept este expresia intercondiţionării şi echilibrului dintre stat şi drept, întregul mecanism statal funcţionând pe baza unei ordini de drept, fixate prin lege. Într-un stat de drept puterea de stat a fost cucerită pe cale constituţională (legală) şi exercitarea ei se realizează în conformitate cu normele de drept. Puterea politică este deţinută vremelnic şi cu garantarea unor libertăţi fundamentale ale cetăţeanului.
Statul are trei funcţii esenţiale, fiecăreia dintre acestea corespunzându-i puterea (competenţa) de a o înfăptui:
• funcţia legislativă, constând în adoătarea normelor juridice generale, încredinţată Parlamentului;
• funcţia executivă, constând în aducerea la îndeplinire a acestor norme, încredinţată, de regulă, şefului de stat şi Guvernului;
• funcţia jurisdicţională, constând în soluţionarea litigiilor care apar cu prilejul aplicării normelor juridice, încredinţată instanţelor judecătoreşti.
În linii generale, separaţia puterilor în stat (în sensul că puterea legislativă, cea executivă şi cea judecătorească nu sunt exercitate de aceleaşi persoane sau organisme) este considerată caracteristica esenţială a statului de drept.
Statul, prin organismele sale, îşi exercită funcţiile fundamentale în două planuri:
- în plan intern, prin apărarea proprietăţii, a ordinii publice, a drepturilor şi libertăţilor cetăţenilor, a suveranităţii şi independenţei naţionale;
- în plan extern, prin dezvoltarea raporturilor de colaborare cu alte state, sub aspect economic, politic, cultural, militar, etc.
Forma de stat exprimă modul de formare, organizare şi funcţionare a puterilor statului. Laturile componente ale formei de stat sunt: forma de guvernământ, structura de stat şi regimul politic.
Preview document
Conținut arhivă zip
- CURS 3 - SUBIECTELE DREPTULUI COMERCIAL.doc
- CURS 8 - CREDITUL BANCAR SI TITLURILE DE CREDIT.doc
- CURS 9 RAPORTUL JURIDIC FISCAL.doc
- CURSUL 1 NOTIUNI DE DREPT.doc
- CURSUL 2 FAPTE DE COMERT.doc
- CURSUL 5 OBLIGATIILE COMERCIALE.doc
- CURSUL 6 SOLUTIONAREA LITIGIILOR COMERCIALE.doc
- CURSUL 7 CONTRACTELE COMERCIALE.doc
- pagina cuprins.doc
Alții au mai descărcat și
CAPITOLUL I NOTIUNEA DE FISCALITATE Organizarea, conceperea şi funcţionarea fiscalitatii conduce la mutaţii în viaţa socială, economică şi...
1.Executarea silita a bunurilor mobile. Constituie regula in mat.executariii silite de la care sunt exceptate bunurile necesare vietii si muncii...
DREPT FISCAL NOŢIUNI INTRODUCTIVE I. DEFINIŢIA DREPTULUI FISCAL Noţiunea de „drept fiscal” este strâns legată de noţiunea de „finanţe publice”....
1. instituţiile interne din România care au competenţă în politica externă a statului: sunt a. preşedintele româniei: i. încheie în numele Ro...
CAPITOLUL 1 ASPECTE GENERALE PRIVIND AUDITUL INTERN ÎN INSTITUŢIILE PUBLICE Termenul de audit vine de la cuvântul italian „audire”, care are...
CAPITOLUL 2 METODOLOGIA DE DERULARE A MISIUNII DE AUDIT Cuvântul „misiune” are origini latine – „missio”, însemnând „a trimite”. Normele...
CAPITOLUL I FORME DE ACTIVITATE ALE AUTORITĂŢILOR ADMINISTRAŢIEI PUBLICE §. 1. Consideraţii preliminare Autorităţile publice ale statului în...
Obiectivele cursului. Criteriile de evaluare a cunoştinţelor §1 Obiectivele cursului Suportul de curs se adresează studenţilor Universităţii...
Te-ar putea interesa și
I. NOŢIUNI GENERALE DE DREPT PENAL. INSTITUŢIA INFRACŢIUNII 1.1. Definirea conceptului de drept penal Termenul „drept penal” este folosit pentru...
1. Noţiunea şi durata dreptului de autor Constituţia Republicii Moldova garantează libertatea creaţiei artistice literare şi ştiinţifice Şi anume...
1. Notiuni generale ale dreptului de proprietate Potrivit art. 480 din Codul civil “Proprietatea este dreptul ce-l are cineva de a se bucura si...
Capitolul 1 Notiuni generale privind dreptul administrativ Modalitatile de abordare a dreptului administrativ nu au fost identice de-a lungul...
1. Ştiinţa dreptului Ştiinţa dreptului se ocupă cu studiul normei juridice, a jurisprudenţei, a contractului etc., ea supune unui amplu proces...
Noțiunea de „Drept” este definită, în general, ca fiind, un ansamblu de norme juridice, constituite într-un sistem unitar, într-o societate dată....
Termenul „drept” este folosit în limbajul cotidian cu mai multe sensuri. Astfel, într-o primă accepțiune, aceea de drept subiectiv, noțiunea...
Titlul I Teoria generala Capitolul I Notiuni introductive Continut: 1. Dreptul civil în sistemul dreptului românesc; 2. Definitia si...