Prelegerea V

SECIUNEA 1. UNIUNEA EUROPEANA

§ 1. Uniunea Europeana. Concept

Am oferit primele informatii despre Uniunea Europeana în momentul în care am prezentat înfiintarea acesteia. Venim acum cu detalii.

Întrucât statele semnatare ale Tratatului de la Maastricht nu au clarificat conceptul de Uniune Europeana, acesta este viu dezbatut în literatura de specialitate. Arhitectura hibrida a Uniunii Europene reflecta compromisul dintre vointa de adâncire a integrarii

exprimata de unele state membre, pe de o parte, si viziunea interguvernamentala a statelor care insistau sa-si pastreze atributele suveranitatii, de cealalta parte.

Pentru a caracteriza Uniunea Europeana, vom examina textul art. 1 TUE:

Prin prezentul tratat, Înaltele Parti Contractante instituie între ele o Uniune Europeana (&).

Prezentul tratat marcheaza o noua etapa în procesul de creare a unei uniuni tot mai profunde între popoarele Europei, în cadrul careia deciziile se iau cu respectarea deplina a principiului transparentei si cât mai aproape cu putinta de cetateni.

Uniunea se întemeiaza pe Comunitatile Europene, completate cu politicile si formele de cooperare instituite prin prezentul tratat. Aceasta are misiunea de a organiza în mod coerent si solidar relatiile dintre statele membre si popoarele acestora.

Din textul citat, se poate aprecia ca Tratatul UE stabileste o legatura juridica între Comunitatile Europene si politicile de cooperare create prin tratat (adica pilonii 2 si 3). Aceasta se reflecta si în faptul ca s-a fixat o singura procedura de aderare la UE, care a înlocuit procedurile de aderare prevazute anterior de cele trei tratate constitutive. În acelasi sens, acum exista o singura procedura de revizuire pentru toate tratatele constitutive.

Tratatul de la Maastricht nu a conferit personalitate juridica Uniunii Europene. Din aceasta cauza, multi analisti apreciaza ca UE reprezinta mai mult un concept politic. Cu toate acestea, Tratatul de la Nisa a facut un pas spre recunoasterea capacitatii internationale a Uniunii. Astfel, în baza art. 24 TUE, Consiliul are acum posibilitatea de a încheia, cu majoritate calificata, acorduri cu alte state sau cu organizatii internationale în cadrul PESC, în materiile în care aceasta modalitate de vot este prevazuta pentru deciziile si masurile interne, ceea ce înseamna o autonomie mai mare a Uniunii în raport cu statele1.

Întorcându-ne la art. 1 paragraful 2, se observa ca statele contractante au considerat Uniunea Europeana ca fiind nu stadiul final al integrarii, ci doar o etapa intermediara din acest proces. De aici si caracterul complicat al constructiei. Pe de alta parte, referirea la popoarele europene, ca si întreaga economie a tratatului, cu dezvoltarile ulterioare denota faptul ca Uniunea Europeana este mai mult decât o organizatie de state, privind în mod direct si regiunile europene, si pe cetateni.

Din cele de mai sus, se poate deduce ca Uniunea Europeana nu poate fi calificata dupa standardele traditionale clasice din dreptul public. Uniunea Europeana ramâne, dupa expresia celebra a lui Jacques Delors, fostul presedinte al Comisiei Europene, un obiect politic neidentificat.

§ 2. Uniunea Europeana. Prezentare generala

Asa cum se stie, Uniunea Europeana cuprinde trei componente:

- Comunitatile Europene, ce continua sa existe în temeiul tratatelor constitutive proprii, având personalitate juridica distincta. Ele îsi pastreaza institutiile, bugetul, functionarii. Formeaza primul pilon.

1 De altfel, în practica, Uniunea Europeana a încheiat acorduri internationale, unele chiar înainte de Tratatul de la Nisa (Memorandum of Understanding cu privire la Mostar (Bosnia-Hertegovina), un acord cu Islanda si Norvegia asupra sistemului Schengen, aranjamente administrative cu NATO).

- Politica externa si de securitate comuna (PESC) constituie al doilea pilon.

- Cooperarea judiciara si politieneasca în materie penala reprezinta al treilea pilon. În Tratatul de la Maastricht, pilonul 3 era denumit cooperarea în domeniul justitiei si al afacerilor interne (JAI).

Cei trei piloni au la baza obiective comune, principii fundamentale comune, precum si un cadru institutional unic (art. 3 TUE):

a) Din obiectivele Uniunii, prevazute de art. 2 TUE, mentionam:

- asigurarea progresului economic si social, diminuarea somajului si ajungerea la o dezvoltare echilibrata si durabila;

- afirmarea identitatii pe scena internationala, în special prin punerea în aplicare a unei politici externe si de securitate comune;

- consolidarea protectiei drepturilor si intereselor resortisantilor statelor membre prin instituirea unei cetatenii a Uniunii;

- mentinerea si dezvoltarea Uniunii ca spatiu de libertate, securitate si justitie în interiorul caruia este asigurata libera circulatie a persoanelor, în corelare cu masuri adecvate privind controlul frontierelor externe, dreptul de azil, imigrarea, precum si prevenirea criminalitatii si combaterea acestui fenomen;

- mentinerea si dezvoltarea acquis-ului comunitar.

b) Potrivit art. 6 TUE, Uniunea se întemeiaza pe principiile libertatii, democratiei, respectarii drepturilor omului si a libertatilor fundamentale, precum si ale statului de drept, principii care sunt comune statelor membre. Un loc important îl ocupa drepturile fundamentale, astfel cum sunt garantate de CEDO si cum rezulta din traditiile constitutionale comune ale statelor membre, ca principii generale ale dreptului comunitar. Nu în ultimul rând, Uniunea respecta identitatea nationala a statelor sale membre.