Sistemul Juridic

Curs
7/10 (1 vot)
Domeniu: Drept
Conține 1 fișier: doc
Pagini : 71 în total
Cuvinte : 35078
Mărime: 115.69KB (arhivat)
Publicat de: Pavel Drăgoi
Puncte necesare: 0

Extras din curs

Capitolul I – JURISDICŢIA ŞI ROLUL EI ÎN STATUL DE DREPT

1. Noţiunea de jurisdicţie

Sistemul judiciar, reprezintă în orice stat democratic o componentă esenţială a civilizaţiei şi progresului social, constituie o importantă disciplină juridică care se studiază azi în majoritatea facultăţilor de drept din ţările democratice.

Conceptul de jurisdicţie are multiple accepţiuni, două dintre acestea sunt relevante înprocesul de înfăptuire a justiţiei şi prezintă interes pentru studiul organizării judiciare din orice stat democratic.Într-o primă accepţiune , termenul de jurisdicţie desemnează „puterea de a decide asupra conflictelor ivite între subiecte de drept-persoane fizice sau juridice-prin aplicarea legii”. Termenul provine din limba latină, de la jurisdictio, cuvînt compus din jus (drept şi dicere (a spune, a pronunţa, care înseamnă a pronunţa dreptul.

Într-o a doua acepţiune, jurisdicţia desemnează totalitatea organelor prin care statul distribuie justiţia. Constituţia şi legea de organizare a sistemului judiciar se referă uneori la „instanţe” şi „tribunale” tocmai în această accepţiune. Acestă accepţiune a conceptului de jurisdicţie prezintă interes teoretic şi practic din punct de vedere al studiului organizării sistemului judiciar

2. Delimitarea activităţii judiciare de activitatea celorlalte autorităţi publice

În activitatea judiciară se delimitează în mod esenţial de atribuţiile şi actele autorităţii legiuitoare. Deosebirile vizează organizarea, constituirea şi activitatea celor două categorii de autorităţi precum şi existenţa unor proceduri diferite prin care se realizează funcţia judiciară şi legislativă.

Organele legislative se constituie în urma alegerilor organizate conform legii fundamentale şi legilor organice dezvoltătoare. Mandatul organelor legiuitoare este limitat în timp, în prezent la o durată de patru ani, conform prevederilor Constituţiei adoptate în anul 1991. organele judiciare sunt numite, iar judecătorii beneficiază de inamovibilitate în funcţie.

Forul legislativ suprem poate fi sesizat doar de Guvern, deputaţi, senatori şi de un număr de cel puţin 100.000 de cetăţeni cu drept de vot, art.74 alin.1 din Constituţie. Activitatea de elaborare a legilor reprezintă substanţa întregului organism legislativ iar această activitate se înfăptuieşte în baza unei proceduri specifice ce reglementează nu numai iniţiativa legislativă, ci şi modul de adoptare a legilor şia hotărîrilor, trimiterea proiectelor de legi şi a propunerilor legislative de la o cameră la alta, medierea, promulgarea legii etc.

Sesizarea organelor judiciare se face printr-o cerere. Din punct de vedere formal activitatea legislativă se concretizează în norme-legea formală-iar activitatea judiciară se materializează într-o hotărîre-sentinţă sau decizie.

Între activitatea judiciară şi cea legislativă există şi o interacţiune logică determinată de imperativul unei bune funcţionări a mecanismelor statale. Problema reală nu este aceea a unei „delimitări” sau „separări” rigide a „puterilor”, ci a unei fructuoase colaborări între autorităţile statului.

Astfel, autoritatea legiuitoare exercită un control asupra modului de organizare şi funcţionare a instanţelor judecătoreşti. Acest control se exercită prin normele stabilite de forumul legislativ privitoare la organizarea, la atribuţiile instanţelor şi la procedura judiciară. Un asemenea control trebuie să fie destinat optimizării actului judiciar şi nu poate constitui în niciun caz o imixtiune în activitatea concretă de judecată.

Autoritatea judecătorească exercită şi ea un control asupra „puterii” legislative, concretizat în competenţa atribuită acesteia în materie electorală, în cauzele penale privind pe senatori şi deputaţi, precum şi prin interpretarea pe care instanţele o dau legilor cu prilejul aplicării lor.

Autoritatea judecătorească se află într-un raport, de „dependenţă” relativă faţă de organele administrative. Spunem „dependenţă” relativă întrucît în activitatea judiciară judecătorii sunt independenţi şi se supun numai legii.

Un alt aspect al aceleiaşi „relative dependenţe” rezultă şi din împrejurarea că judecătorii şi procurori sunt numiţi în funcţie de Preşedintele României. Totuşi, o atare „dependenţă” este formală căci rolul de organ de disciplină revine Consiliului Superior al Magistraturii, art.134 alin.2 din Constituţie, iar numirea în funcţie a magistraţilor se face la propunerea aceluiaşi organ, care este veritabil „Guvern al magistraturii”.

Autoritatea judiciară exercită un control asupra „puterii” executive, control realizat în cadrul procedurii privind soluţionarea cauzelor persoanelor vătămate în drepturile lor de către administraţie printr-un act administrativ sau prin esoluţionarea unor cereri în termenul legal (procedura conteinciosului administrativ).

3. Actul jurisdicţional şi actul administrativ

Autonomia autorităţilor judiciare faţă de celelate organe statale imprimă acelaşi caracter şi actului în care se finalizează activitatea de bază a jurisdicţiei.

În scopul prezentării trăsăturilor particulare ale actului jurisdicţional au fost adoptate mai multe criterii.

Preview document

Sistemul Juridic - Pagina 1
Sistemul Juridic - Pagina 2
Sistemul Juridic - Pagina 3
Sistemul Juridic - Pagina 4
Sistemul Juridic - Pagina 5
Sistemul Juridic - Pagina 6
Sistemul Juridic - Pagina 7
Sistemul Juridic - Pagina 8
Sistemul Juridic - Pagina 9
Sistemul Juridic - Pagina 10
Sistemul Juridic - Pagina 11
Sistemul Juridic - Pagina 12
Sistemul Juridic - Pagina 13
Sistemul Juridic - Pagina 14
Sistemul Juridic - Pagina 15
Sistemul Juridic - Pagina 16
Sistemul Juridic - Pagina 17
Sistemul Juridic - Pagina 18
Sistemul Juridic - Pagina 19
Sistemul Juridic - Pagina 20
Sistemul Juridic - Pagina 21
Sistemul Juridic - Pagina 22
Sistemul Juridic - Pagina 23
Sistemul Juridic - Pagina 24
Sistemul Juridic - Pagina 25
Sistemul Juridic - Pagina 26
Sistemul Juridic - Pagina 27
Sistemul Juridic - Pagina 28
Sistemul Juridic - Pagina 29
Sistemul Juridic - Pagina 30
Sistemul Juridic - Pagina 31
Sistemul Juridic - Pagina 32
Sistemul Juridic - Pagina 33
Sistemul Juridic - Pagina 34
Sistemul Juridic - Pagina 35
Sistemul Juridic - Pagina 36
Sistemul Juridic - Pagina 37
Sistemul Juridic - Pagina 38
Sistemul Juridic - Pagina 39
Sistemul Juridic - Pagina 40
Sistemul Juridic - Pagina 41
Sistemul Juridic - Pagina 42
Sistemul Juridic - Pagina 43
Sistemul Juridic - Pagina 44
Sistemul Juridic - Pagina 45
Sistemul Juridic - Pagina 46
Sistemul Juridic - Pagina 47
Sistemul Juridic - Pagina 48
Sistemul Juridic - Pagina 49
Sistemul Juridic - Pagina 50
Sistemul Juridic - Pagina 51
Sistemul Juridic - Pagina 52
Sistemul Juridic - Pagina 53
Sistemul Juridic - Pagina 54
Sistemul Juridic - Pagina 55
Sistemul Juridic - Pagina 56
Sistemul Juridic - Pagina 57
Sistemul Juridic - Pagina 58
Sistemul Juridic - Pagina 59
Sistemul Juridic - Pagina 60
Sistemul Juridic - Pagina 61
Sistemul Juridic - Pagina 62
Sistemul Juridic - Pagina 63
Sistemul Juridic - Pagina 64
Sistemul Juridic - Pagina 65
Sistemul Juridic - Pagina 66
Sistemul Juridic - Pagina 67
Sistemul Juridic - Pagina 68
Sistemul Juridic - Pagina 69
Sistemul Juridic - Pagina 70
Sistemul Juridic - Pagina 71

Conținut arhivă zip

  • Sistemu Juridic.doc

Alții au mai descărcat și

Sistemul Juridic în Țările Uniunii Europene

Capitolul I Consideraţii generale privind sistemul judiciar European Statele Unite ale Europei pe care le anticipa Winston Churcil în discursul...

Încheierea casătoriei și efectele acesteia

INTRODUCERE Ca formă de conviețuire ce a fost recunoscută încă din cele mai vechi timpuri, familia nu a putut rămâne în afara sferei de...

Noțiuni generale despre organizarea și exercitarea profesiilor liberale în România și UE

INTRODUCERE Motto: “Ceea ce este-este, ceea ce nu este-nu este. Asta este.” - Una din Legile lui Murphy - Profesia de mediator este o...

Teoria generală a dreptului

Dreptul este sistemul normelor stabilite sau recunoscute de stat, in scopul reglementarii relatiilor sociale conform vointei de stat, a caror...

Contenciosul administrativ și jurisdicția administrativă

CONTENCIOSUL ADMINISTRATIV ŞI JURISDICŢIA ADMINISTRATIVĂ 1. Noţiune Termenul de „contencios” provine din latină, de la verbul „contendre”, care...

Organizarea Sistemului Judiciar în România - Propuneri

INTRODUCERE Sistemul judiciar, ca ansamblu al structurilor organizatorice care concură la înfăptuirea actului de justiţie, reprezintă în orice...

Principiile înfăptuirii justiției

INTRODUCERE Autoritatea judecătorească înfăptuiește justiția în scopul apărării și realizării drepturilor și libertăților fundamentale ale...

Practică judiciară ca izvor al Dreptului Muncii - Argumente pro și contra

Introducere Una din modalitățile de clasificare a izvoarelor de drept o constituie divizarea acestora în legi și acte normative subordinate legii...

Te-ar putea interesa și

Sistemul Juridic în Țările Uniunii Europene

Capitolul I Consideraţii generale privind sistemul judiciar European Statele Unite ale Europei pe care le anticipa Winston Churcil în discursul...

Asigurarea dreptului omului în penitenciar

INTRODUCERE Actualitatea și importanța problemei abordate. Problema drepturilor omului a fost, este și va fi mereu în atenția tuturor și va...

Dimensiunea Juridică a Răspunderii Sociale

INTRODUCERE Prin problematica abordată, prezenta lucrare se înscrie în contextul, mai larg al responsabilităţii sociale. De aceea, pornim în...

Curtea Constituțională

Potrivit dispozitiilor constitutionale tratatele internationale privind protectia drepturilor omului ratificate de statul român fac parte din...

Tipuri de drept - public, privat, penal, internațional - în sistemele juridice

CAPITOLUL I Conceptul si configurarea notiunii de drept 1. Definitia dreptului 1.1 Conceptul notiunii de „drept” Cuvântul „drept” ” este...

Importanța izvoarelor dreptului administrativ în sistemul juridic actual românesc

INTRODUCERE Literatura juridică interbelica și mai ales postbelică a fost preocupată de fundamentarea particularităților a ceea ce se numește cel...

Concubinaj, logodnă, căsătorie elemente comune și elemente diferențiale

CONCUBINAJ, LOGODNĂ, CĂSĂTORIE ELEMENTE COMUNE ŞI ELEMENTE DIFERENŢIALE I. Concubinajul (uniunea liberă) Deşi cele mai multe cupluri aleg ca...

Originea și apariția dreptului. dimensiunea istorică a dreptului

INTRODUCERE Istoria rămâne „cartea de căpătâi a popoarelor”, cum scria Mihail Kogălniceanu, iar „trebuinţa de istorie naţională”, spunea tot el în...

Ai nevoie de altceva?