Cuprins
- CAPITOLUL 1
- ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX 1
- 1.1. Definitii si caracteristicii administratiei publice 2
- 1.2. Abordarea sistemicã a administratiei publice: sistemul
- politico – administrativ
- 4
- 1.3. Unghiuri sub care poate fi privitã administratia publicã 8
- 1.3.1. Administratia ca activitate 8
- 1.3.2. Administratia ca organizatie 11
- 1.3.3. Administratia ca institutie 13
- Întrebãri si teste de autoevaluare 14
- CAPITOLUL 2
- CONCEPtII PRIVIND sTIINtA ADMINISTRAtIEI 17
- 2.1. Aparitia stiintei administratiei 18
- 2.2. Conceptia principiilor rationale 18
- 2.3. Conceptia stiintei politice 19
- 2.4. Conceptii sociologice si economice 19
- 2.5. Conceptia organizãrii stiintifice a muncii 20
- 2.6. Conceptia tehnico-organizatoricã 20
- 2.7. Conceptia teoriei generale sau a filozofiei administratiei 23
- 2.8. Conceptia vocationalã 24
- 2.9. Conceptia negativistã 25
- Întrebãri si teste de autoevaluare 25
- CAPITOLUL 3
- PROBLEME EPISTEMOLOGICE PRIVIND sTIINtA
- ADMINISTRAtIEI
- 27
- 3.1. Consideratii preliminare 28
- 3.2. Obiectul stiintei administratiei 32
- 3.3. Metoda în stiinta administratiei 33
- 3.3.1. Câteva aspecte de metodologie 33
- 3.3.2. Metode de cunoastere 34
- 3.3.3. Metode de actiune 36
- 3.4. Câteva concluzii 50
- Întrebãri si teste de autoevaluare 51
- CAPITOLUL 4
- PRINCIPII ALE ADMINISTRAtIEI PUBLICE
- 55
- 4.1. Definirea si clasificarea principiilor administratiei publice 56
- 4.2. Principiul autonomiei functionale a administratiei publice 56
- 4.3. Principiul conducerii centralizate 58
- 4.4. Principiul constituirii si exercitãrii democratice a puterii
- executive
- 58
- II
- 4.5. Principiul stabilitãtii si specializãrii structurilor
- administratiei publice
- 59
- 4.6. Principiul egalitãtii cetãtenilor în fata administratiei
- publice
- 59
- 4.7. Principiul legalitãtii în activitatea executivã 60
- 4.8. Principiul responsabilitãtii administratiei publice 61
- Întrebãri si teste de autoevaluare 62
- CAPITOLUL 5
- ELEMENTE DE ANALIZÃ ORGANIZAtIONALÃ A
- ADMINISTRAtIEI PUBLICE
- 64
- 5.1. Clasificarea si elementele organizatiilor 65
- 5.2. Mediul organizatiei si relatia organizatie-mediu 67
- 5.3. Diagnosticarea si conducerea organizatiilor 69
- 5.4. Strategia organizatiei si particularitãti ale strategiei
- organizatiilor publice
- 73
- 5.5. Controlul si coordonarea organizatiilor 77
- 5.6. Eficienta, eficacitatea si birocratia 81
- 5.7. Puterea si conflictele în cadrul organizatiilor 86
- 5.8. Cultura organizationalã 91
- Întrebãri si teste de autoevaluare 95
- CHEIA TESTELOR DE AUTOEVALUARE 105
- BIBLIOGRAFIE 120
Extras din curs
CAPITOLUL 1
ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX
Organizarea sarcinilor de învãtare:
1.1. Definitii si caracteristici ale administratiei publice
1.2.Abordarea sistemicã a administratiei publice:
sistemul politico-administrativ
1.3. Unghiurile sub care poate fi privitã administratia
publicã
1.3.1. Administratia ca activitate
1.3.2. Administratia ca organizatie
1.3.3. Administratia ca institutie
OBIECTIVE
Studierea acestui capitol vã permite:
• Întelegerea fenomenului de administratie publicã, în calitatea lui de
specie a fenomenului administrativ;
• Întelegerea caracteristicilor definitorii ale administratiei publice;
• Întelegerea sistemului politico-administrativ
• Întelegerea celor trei modalitãti de abordare a administratiei
publice: activitate, organizatie si institutie
ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX
2 sTIINtA ADMINISTRAtIEI PARTEA I
1.1. Definitii si caracteristici ale administratiei publice
Conceptul de administratie publicã face obiectul unor controverse
analizate pe larg de autorii de drept administrativ1.
Pentru a ne opri asupra unei definitii generale a administratiei publice,
vom utiliza rezultatele la care au ajuns, dupã analize complexe, doi autori
reprezentativi: Antonie Iorgovan si Ioan Vida.
Pornind de la premisa “Cunoasterea stiintificã a unei anumite materii
presupune, dupã cum este unanim admis, identificarea notiunilor (…)”2,
Antonie Iorgovan manifestã o scrupulozitate deosebitã fatã de rigorile logicii
formale, cercetând cu mare atentie genul proxim si diferenta specificã din
definitorul notiunii administratie publicã. Astfel, stabileste cã administratia
publicã este specia fenomenului administrativ care cuprinde faptele
administrative ce au ca finalitate realizarea valorilor politice.
În ceea ce priveste fenomenul administrativ, acelasi autor3, fãcând o
sintezã a doctrinei franceze, aratã cã acesta prezintã urmãtoarele trãsãturi:
a) este un fenomen social;
b) presupune organizarea unor mijloace pentru atingerea unor
obiective;
c) obiectivele sunt stabilite de o autoritate superioarã;
d) se extinde pânã la activitatea de înfãptuire materialã a obiectivelor.
În cazul administratiei publice, fiind vorba de valori politice, care sunt
de interes public, acestea se realizeazã în regim de putere publicã.
Rezultã cã, definitia administratiei publice are ca gen proxim sfera
faptelor administrative, iar ca diferentã specificã realizarea valorilor politice,
în regim de putere publicã.
Deci sfera notiunii “administratie publicã” contine faptele
administrative, îndeplinite în regim de putere publicã, având ca finalitate
realizarea valorilor politice.
Dacã explicitãm sintagma “fapte administrative” prin anumite trãsãturi
ale fenomenului pe care îl reflectã, putem s-o înlocuim cu expresia “activitate
organizatã de executare a unor comandamente stabilite de o autoritate
superioarã”. Dar autoritatea superioarã, în cazul administratiei publice, o
reprezintã institutiile politice.
Ajungem astfel la urmãtoarea definitie echivalentã: administratia
publicã este activitatea organizatã de executare, în regim de putere publicã,
a unor comandamente stabilite de institutiile politice.
Aceastã formulare ne aratã cã suntem în prezenta unei activitãti
specifice, realizate în mod organizat, în regim de putere publicã, adicã de
cãtre organe anume constituite, învestite cu autoritate publicã. Dupã cum
subliniazã Antonie Iorgovan, în functie de unghiul sub care este privit
fenomenul, notiunea administratie publicã se poate utiliza în douã sensuri:
formal-organic si material-functional. În sens formal-organic, prin
administratie publicã se întelege ansamblul organelor, autoritãtilor publice
1 Un bun exemplu în acest sens, îl reprezintã A. IORGOVAN, care, în Partea I ”Introducere
în dreptul administrativ si în stiintele administrative” a Tratatul sãu de drept administrativ,
dedicã definitiei notiunii de administratie publicã si stabilirii raportului dintre executiv si
administratia publicã Titlul I “Guvernarea si administratia publicã”, însumând 88 de pagini
(Antonie IORGOVAN, Tratat de drept administrativ, Editia a III-a restructuratã, revãzutã si
adãugitã, vol.I, Ed. ALLBECK, Bucuresti-2001, pp.3-91).
2 A. IORGOVAN, 2001, vol.I, precit., p.3.
3 Ibidem, p.6.
ADMINISTRAtIA PUBLICÃ – FENOMEN COMPLEX
sTIINtA ADMINISTRAtIEI PARTEA I 3
care o realizeazã. În sensul material-functional, administratia publicã
reprezintã activitatea executivã, în sensul de activitate prin care se executã
legea, fie prin emiterea de acte juridice unilaterale, fie prin organizarea sau
prestarea directã de servicii publice.1 Utilizarea acestor sensuri serveste la
delimitãrile necesare pentru cercetarea aprofundatã a unor probleme ale
administratiei publice. Ele nu exclud însã posibilitatea utilizãrii termenului în
sens global, ca unitate formatã din autoritatea administratiei publice si
activitatea pe care o desfãsoarã
Preview document
Conținut arhivă zip
- Stiinta Administratiei.pdf