Cuprins
- 1. Izvoarele legisticii formale
- 2. Continutul fc legislative a Parlamentului
- 3. Ierarhia legilor
- 4. Documentarea clasica in materie juridica si administrativa
- 5. Informatica documentara
- 6. Utilizarea enumerarii in procesul de elaborare a normelor juridice
- 7. Prezumtia- procedeu al tehnicii legislative
- 8. Fictiunea in drept
- 9. Arhitectura actului normativ
- 10. Titlul actului normativ
- 11. Preambulul actului normativ
- 12. Formula introductiva
- 13. Partea dispozitiva
- 14. Formula de atestare a autenticitatii actului normativ
- 15. Semnarea legii
- 16. Coordonatele procesului de redactare a actului normativ
- 17. Stilul actului normativ
- 18. Motivarea proiectelor actelor normative
- 19. Respectarea normelor de tehnica legislativa in cadrul aut locale
Extras din curs
1. Izvoarele legisticii formale
- n.j care compun legistica formala sunt cuprinse in Legea fundamentala, in legi organice, ordinare, in ordonante, in regulamete si cutume parlamentare, etc
- printre izvoarele leg formale se numara :
- a) Constitutia Romaniei, in special normele privitoare la procesul de elaborare a legii si a celorlalte acte normative
- b) Legile organice, in randul carora intra legea pt infiintarea, organizarea si functionarea consiliului legislativ
- c) Legile ordinare( ex legea 202/1998 24/2000)
- d) Ordonante ale Guvernului, care stabilesc reguli juridice in materia elaborarii actelor normative
- e) Regulamentele si cutumele parlamentare sunt izvoare ale leg.formale, prin prevederile referitoare la procedura legislativa si la sanctionarea nerespectarii regulilor de tehnica legislativa( ex: Reg Camerei Dep, Reg Senatului)
- f) Hotararile Guvernului constituie izvoare ale legisticii f. Atunci cand cuprind norme de tehnica legislativa pt etapa extra-parlamentara a elaborarii proiectelor de acte normative
- g) Hotararile Birourilor permanente ale celor doua camere sunt izv ale leg. Formale atunci cand imbraca un caracter normativ, sunt emise in baza legii, privesc aspecte ale procesului legislativ.
- H) decizile curtii constitutionale prin care sunt declarae neconst diferite prevederi ale legii, ale ordonantelor sau ale reg parlamentare in masura in care privesc n metodologice sau procesdurale de redactrae sau adoptare a legii.
2. Continutul fc legislative a Parlamentului
- principala fc a parlam este fc legislativa
- consta in act parlamentara de examinare si deliberare asupra proiectelor de lege, precum si de votare a legii.
- Fc legislativa este o fc politica, axilogica, in virtutea careia se stabilesc val politice si juridice , se elaboreaza nj primare si se directioneaza activitatea intregului organism statal
- Fc legislativa a parlam se concretizeaza in act parlamentare distincte, cum ar fi, examinarea proiectelor de lege, votarea proiectelor de lege, reexaminarea legii ca urmare a solicitarii Pres/Curtii Const, cenzurarea decretelor prezidentiale, etc.
- In legatura cu derularea fc, pb care se pune are in vedere limitarea sau partajarea exercitarii acesteia in raport cu alte autoritati publice; pb reiese din formularea unui articol din Constitutie, potrivit caruia Parlam este unica autoritate legiuitoare
- In privinta definirii fc legislative, se observa ca la exercitarea ei, pot participa si alte autoritati publice, pc de vedere al Parlam fiind decisiv
- Parlam Romaniei poate reglementa prin lege, orice materie, orice domeniu al relatiilor sociale, respectand, regulile stabilite de Constitutie.- Parlam este titularul monopolului legislativ
- In urma revizuirii C, din 2003, s-a facut o diferentiere intre cele doua Camere ale Parlamentului
- Camera dep este camera de reflectie in cazul proiectelor de legi si propunerilor legislative( organizarea si fc inst avocatului Poporului, org adm publice locale, etc), Senatul este camera decizionala.
3. Ierarhia legilor
- potrivit Constitutiei, parlam adopta legi organice , constitutionale, organice
A. Legi constitutionale
- legi de revizuire a C
- C. Poate fi modificata printr-o lege de revizuire in cazul in care o noua putere revolutionara rastoarna puterea politica sub imperiul careia a fost adoptata C anterioara.
- Revolutia se justifica atunci cand este expresia nemultumirilor populare (ex: regim politic dictatorial)
- In urma rev, se naste o noua putere constituanta ( Putere constituanta originara), care pune bazele unei noi guvernari prin adoptarea unei noi C.
- Puterea constituanta originara fixeaza regulile generale ale guvernarii, instituie dr si libertatile fundam ale cetatenilor si lasa urmasilor sai legitimi dreptul de a modifica C in limitele pe care ea insasi l impune.
B. Legile organice
- sunt considerate de puterea constituanta drept prelungiri ale dispozitiilor const si care, garantand aplicarea dispozitiilor C, trebuie sa fie sustinute de o majoritate parlam absoluta.
- Parlam reglementeaza prin legi organice: sistemul electoral, organizarea Guv, statutul fc publici, infractiunile si pedepsele,dobandirea, pierderea sau pastrarea cetateniei romane, etc
- Legile organice se situeaza pe o treapta inf C si legilor const, dar detin o poz supraordonata fata de legile ordinare si celelalte acte normative
C. Legile ordinare
- intervin in alte materii decat cele rezervate legilor cons sau organice
- se adopta cu majoritate de voturi si cu respectarea normelor de procedura cuprinsa in C.
- O lege organica nu poate fi modificata printr-o lege ordinara, indiferent de prevederile pe care le modifica aceasta din urma lege
D. alte categorii de legi
- legea de revizuire a C a introdus o noua categorie de legi si anume legile de aderare la Uniunea Europeana si Nato.
- Legea de aderare la UE , este adoptata de P cu cu o majoritate de cel putin doua treimi de voturi; lege ordinara
- Nu este o lege constitutionala pt ca nu este supusa procedurii de mediere, nu se aproba prin referendum, etc.
- Legea pt aderarea la Nato este o lege ordinara se adopta in sedinta comuna a Cmerelor, cu o majoritate de doua treimi.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Subiecte Legistica Formala.doc