Cuprins
- Partea a III-a
- LUCRĂRI HIDROTEHNICE DE AMENAJARE A BAZINELOR HIDROGRAFICE
- TORENŢIALE
- Cap.11. NECESITATEA AMENAJĂRII BAZINELOR HIDROGRAFICE
- TORENŢIALE.CLASIFICAREA LUCRĂRILOR
- 11.1. Necesitatea amenajării bazinelor hidrografice torenţiale
- 11.2. Clasificarea lucrărilor folosite in amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale
- 11.2.1.Clasificarea după locul de amplasare în cuprinsul bazinului
- 11.2.2.Clasificarea lucrărilor după natura materialelor de construcţie
- 11.2.3.Clasificarea lucrărilor după rolul funcţional
- Cap.12. LUCRĂRI HIDROTEHNICE TRANSVERSALE
- 12.1. Caracteristicile lucrărilor hidrotehnice transversale
- 12.2. Clasificarea lucrărilor hidrotehnice transversale după înălţimea utila
- 12.3. Baraje
- 12.3.1. Părţile componente şi funcţionale ale barajelor
- 12.3.2. Clasificarea barajelor
- 12.3.3. Tipuri de baraje
- 12.3.3.1. Evoluţia concepţiilor în adoptarea tipurilor de baraje
- 12.3.3.2. Baraje din lemn
- 12.3.3.3. Baraje din gabioane
- 12.3.3.4. Baraje din zidărie de piatră cu mortar de ciment
- 12.3.3.5. Baraje din beton simplu 12.3.3.6.Baraje din zidărie mixtă
- 12.3.3.7. Baraje din zidărie de piatră cu mortar(sau beton) şi pământ
- 12.3.3.8. Baraje cu fundaţie evazată
- 12.3.3.9. Baraje cu fundaţie evazată filtrante
- 12.3.3.10. Baraje cu goluri verticale
- 12.3.3.11. Baraje din plăci nearmate pe contraforţi
- 12.3.3.12. Baraje din plăci de beton armat în consolă
- 12.3.3.13. Baraje"în stea" din beton armat
- 12.3.3.14. Baraje filtrante din grilă de beton armat pe contraforţi
- 12 .3.3 .15. Baraje filtrante din grinzi orizontale de beton armat pe contraforţi
- 12.3.3.16. Baraje filtrante din grilă metalică pe contraforţi
- 12.3.3.17 Baraje filtrante din grinzi de beton armat prefabricate pe contraforţi de beton armat
- 12.3.3.18. Baraje din blocuri prefabricate de beton
- 12.3.3.19. Baraje din diverse structuri de beton prefabricate
- 12.3.3.20. Baraje metalice 12.3.3.21.Baraje în arc
- 12.4. Praguri
- 12.4.1. Praguri din lemn
- 12.4.1.1. Gărduleţe transversale
- 12.4.1.2. Praguri din garnisaje
- 12.4.1.3. Praguri din fascine
- 12.4.1.4. Praguri din cleionaje
- 12.4.1.5. Praguri de lemn din trunchiuri de copaci
- 12.4.1.6. Praguri din lemn tip căsoaie
- 12.4.2. Praguri din zidărie uscată
- 12.4.3. Alte tipuri de praguri
- 12.5. Traverse
- Cap.13. AMPLASAREA LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE TRANVERSALE
- 13.1. Metode de amplasare a lucrărilor hidrotehnice transversale
- 13.1.1. Consideraţiuni generale
- 13.1.2. Metoda pantei de compensaţie
- 13.1.3. Metoda susţinerii reciproce a lucrărilor
- 13.1.4. Metoda nodurilor hidrotehnice
- 13.1.5. Metoda etajării lucrărilor
- 1
- 13.1.6. Metoda apărării imediate a obiectivului din aval
- 13.2. Panta de proiectare a aterisamentelor
- 13.3. Calculul capacităţii de retenţie a unui baraj
- 13.4. Înălţimea utila a lucrărilor transversale
- Cap.14. STATICA LUCRĂRILOR HIDROTEHNICE TRANSVERSALE
- 14.1. Sarcinile care solicita lucrările hidrotehnice transversale
- 14.1.1. Definiţii. Clasificări. Etape.
- 14.1.2. Sarcini de bază. Sarcini speciale
- 14.1.3. Scheme de sarcini în timpul exploatării temporare
- 14.1.4. Scheme de sarcini în timpul exploatării normale
- 14.1.5. Adoptarea schemelor de sarcini de calcul
- 14.2. Solicitările la care sunt supuse barajele de greutate
- 14.2 .1. Solicitări şi efectele acestora
- 14.2.2. Stabilitatea la răsturnare
- 14.2.3. Stabilitatea la alunecare
- 14.2.4. Eforturi unitare
- 14.2.5. Portanta terenului de fundaţie
- 14.3. Dimensionarea barajelor de greutate
- 14.3.1. Generalităţi
- 14 .3.2. Metoda stabilităţii la răsturnare
- 14.3.3. Metoda pentru un „d” sau „e” dat
- 14.3.4. Metoda eforturilor unitare normale admisibile la întindere
- 14.3.5. Metoda liniei de presiune
- 14.3.6. Metoda profilelor echivalente
- 14.3.7. Precizări privind dimensionarea barajelor
- 14.4. Dimensionarea barajelor de rezistenta
- 14.1.1. Calculul la stabilitate a barajului
- 14.4.2. Calculele de rezistenţă
- 14.5. Dimensionarea barajelor in arce subţiri
- 14.5.1. Elemente de calcul
- 14.5.2. Ipoteze de calcul
- 14.5.3. Calculul reacţiunilor din naşteri
- 14.5.4. Calculul eforturilor secţionale
- 14.5.5. Calculul|eforturilor unitare normale
- Cap.15. LUCRĂRI HIDROTEHNICE LONGITUDINALE
- 15.1. Amplasament, funcţiuni, clasificare
- 15.2. Apărări de maluri
- 15.2.1. Consideraţiuni generale
- 15.2.2. Înierbări
- 15.2.3. Brăzduiri
- 15.2.4. Îmbrăcăminţi din nuiele
- 15.2.5. Apărări din căsoaie
- 15.2.6. Apărări din zidărie uscată
- 15.2.7. Apărări din gabioane
- 15.2.8. Apărări din zidărie de piatră cu mortar sau beton
- 15.3. Lucrări de regularizarea albiei
- 15.3.1. Definiţie. Clasificări. Criterii pentru alegerea lucrărilor
- 15.3.2. Lucrări de regularizare de tip uşor
- 15.3.3. Lucrări de regularizare de tip masiv
- 15.3.3.1. Epiuri (pinteni)
- 15.3.3.2. Diguri
- 15.4. Canale de evacuare a apelor de viitura
- 15.4.1. Funcţiuni. Clasificare.
- 15.4.2. Tipuri de canale
Extras din curs
11. NECESITATEA AMENAJĂRII BAZINELOR HIDROGRAFICE TORENŢIALE.
CLASIFICAREA LUCRĂRILOR.
11.1. NECESITATEA AMENAJĂRII BAZINELOR HIDROGRAFICE TORENŢIALE.
Procesele torenţiale şi de degradare a terenurilor, produc mari perturbaţii şi
dezechilibre atât ecologice,cât şi în activitatea şi viaţa umană, ajungându-se până la
producerea unor catastrofe cu victime omeneşti.
Aşa cum s-a arătat,principalul factor determinant al proceselor torenţiale îl constituie
dereglajul regimului hidrologic al cursurilor de apă. Această dereglare alterează funcţiile de
protecţie împotriva scurgerilor superficiale şi eroziunii accelerate,ale învelişului
vegetal,precum şi degradarea funcţiilor fizico-biologice ale solurilor,ca urmare a modului de
exploatare a bogăţiilor naturale din zonele montane şi colinare,în special prin exploatarea
neraţională şi distrugerea sălbatică a pădurilor.
Consecinţele negative sunt evidente,în principal prin
− scăderea sau chiar pierderea totală a fertilităţii solului;
− favorizarea producerii inundaţiilor care avariază şi distrug diverse
obiective,colmatarea lacurilor de acumulare, etc. , care afectează negativ
economia naţională şi în consecinţă şi viaţa oamenilor.
Amenajarea bazinelor hidrografice torenţiale,în sensul hidrologic al noţiunii,constă în
aplicarea,pe suprafaţa bazinelor, a unui ansamblu de măsuri organizatorice,de lucrări
biologice, agrotehnice, silvice şi hidrotehnice în scopul principal al controlului apei şi solului(S.A.
Munteanu 1975).Caracterul amenajării bazinelor torenţiale trebuie să fie:
1. Integral asigurat prin:
− aplicarea tuturor măsurilor şi lucrărilor hotărâtoare pentru un raţional control al
apei şi solului;
− aplicarea pe întreaga suprafaţă a bazinului a ansamblului de măsuri şi lucrări
pentru controlul apei şi solului de la cumpăna apelor până la confluenţa cu
emisarul
2.Complex- asigurat prin:
− integrarea reciprocă a măsurilor şi lucrărilor prevăzute,atât din punct de vedere
tehnic(al funcţionalităţii) cât şi spaţial(pe toată suprafaţa bazinului) ,astfel încât să
fie constituit un ansamblu unitar.
Trebuie menţionat că realizarea echilibrului hidrologic este de neconceput fără
realizarea echilibrului ecologic dintr-un bazin. Aceste două forme de echilibru sunt
asociate,se realizează concomitent şi se condiţionează reciproc.
0 atenţie deosebită trebuie acordată amenajării bazinelor hidrografice montane. In
aceste bazine se concentrează cele mai rapide şi violente mase de apă,în timpul ploilor
mari şi a topirii bruşte a zăpezilor. Tot în aceste bazine se află şi sursa cea mai importantă
de aluviuni transportate de viiturile torenţiale spre câmpie,cu efectele nedorite.
Bazinele hidrografice montane trebuie amenajate cât mai bine şi cât mai urgent,
deoarece hidrologia muntelui comandă hidrologia câmpiei şi nu invers. Se confirmă astfel
dictonul: CÂMPIA SE APARĂ LA MUNTE.-
Procesele torenţiale odată declanşate,se accelerează în timp şi
concomitent,inevitabil,cresc dificultăţile şi costul de combaterea lor. In consecinţă este de
preferat să se prevină din timp cu lucrări şi măsuri corespunzătoare ,combaterea fiind mai
uşoară,mai eficientă şi mai ieftină.
Preview document
Conținut arhivă zip
- Amenajarea Bazinelor Hidrografice Torentiale prin Lucrari Specifice.pdf
Alții au mai descărcat și
Padurile ocupa atât versantii directi ai Bistritei, între localitatile Calugareni (la sud) si Farcasa (la nord) cât si bazinele afluentilor...
„Ridicarea nivelului mării este, fără îndoială, cel mai important şi mai vizibil efect al încălzirii globale din acest secol, al efectului de...
STRATUL ARBORILOR Silvicultura este o stiinta complexa ce are ca obiect de studiu padurea si consta în ansamblul de preocupari privind cunoasterea...
1.2. GENEZA ECOLOGIEI CA STIINTA Prima definitie a ecologiei a fost data de profesorul german EFNST HAKEL, unul din marii evolutionisti ai...
Prin definitie, ecologia este o disciplina care studiaza interactiunile reciproce dintre mediul ambiant si organismele vii. Organismele de pe...
CAP.3. CARACTERISTICI CONSTRUCTIVE ŞI FUNCŢIONALE ALE COMPONENTELOR REŢELEI DE ADUCŢIUNE-DISTRIBUŢIE PENTRU IRIGAREA PRIN PICURARE. În...
Capitolul 1 GLOBALIZAREA – CONTINUT SI SEMNIFICATII Intensificarea globalizarii constituie trasatura fundamentala a economiei mondiale la...
1. Definirea si evolutia ecologiei 1.1.Definirea ecologiei Biologul german Ernst Haeckel publica în anul 1866 volumul „Generelle Morphologie der...
Te-ar putea interesa și
CAP.1 DATE GENERALE 1.1 Bazinul torenţial Tărlungul Superior un bazin de interes economico-social, ştiinţific, didactic şi experimental...
CAPITOLUL 1. DATE DE STUDIU 1.1. Localizarea zonei luate în studiu. Perimetrul luat în studiu se află în bazinul hidrografic al Someşului Mic,...
Tema proiectului Să se întocmească proiectul de execuţie privind lucrările de amenajare a bazinetului hidrografic torenţial Valea Buciniş numărul...
Tema proiectului Să se întocmească proiectul de execuţie privind lucrările de amenajare a bazinetului hidrografic torenţial Valea Buciniş numărul...
Tema proiectului Să se întocmească proiectul tehnic pentru lucrările hidrotehnice necesare amenajării bazinului hidrografic torenţial Ursu din...
CAP. I. DATE DE BAZĂ 1. AŞEZAREA GEOGRAFICĂ Sub aspect geografic, zona este situată la N-NV de Municipiul Bârlad, în apropierea punctului de...
INTRODUCERE In simbolismul magic sunt prezente partu energii care sunt responsabile pentru creaarea microcosmosuli cat si a marcoscomosului si...
TEMA PROIECTULUI Să se întocmească proiectul pentru amenajarea bazinului hidrografic torenţial 6.6 situat pe Valea Dracului din bazinul...