Cuprins
- Capitolul 1 Deşeuri industriale categorii de deşeuri, noţiuni, definiţii
- 1.1. Generalităţi
- 1.2. Gestionarea deşeurilor în lume
- 1.3. Gestionarea deşeurilor în romania
- 1.4. Evaluarea nivelului resurselor destinate protecţiei mediului
- 1.5. Cadrul legislativ
- 1.5.1. Cerinţele Agendei 21 (Dezvoltarea Durabila) cu privire la gestionarea
- deşeurilor
- 1.5.2. Strategia protecţiei mediului
- 1.5.3. Situaţia existentă în domeniul gestionării deşeurilor
- 1.6. Principii şi obiective strategice privind gestionarea deşeurilor în românia
- 1.6.1. Instrumente pentru realizarea obiectivelor strategice
- 1.6.2. Factori implicaţi
- Capitolul 2 Surse de poluare
- 2.1. Surse de poluare
- 2.2. Natura şi originea deşeurilor industriale
- 2.2.1. Reziduuri industriale în turnătorie
- 2.2.2. Deşeuri industriale rezultate la forjare
- 2.2.4. Deşeuri industriale din secţiile de construcţie a şasiului şi caroserie de
- autovehicule
- 2.2.6. Deşeuri industriale rezultate într-o vopsitorie pentru caroserii auto
- 2.2.7. Deşeurile industriale într-un atelier de tapiţerie
- Capitolul 3. Deşeuri industriale
- 3.1. Înscrierea/clasificarea deşeurilor
- 3.2. Catalogul tipurilor de deşeuri valabil in comunitatea europeană
- 3.3. Definirea deşeurilor în România
- 3.4. Directiva privind deşeurile periculoase (91/689/cee)
- 3.5. Deşeuri periculoase conform Ordonanţei de Urgentă nr. 78/2000 (legea
- 426/2001)
- 3.6. Nomenclatorul deşeurilor industriale
- Capitolul 4. Deşeuri solide
- 4.1. Deşeuri feroase
- 4.1.1. Materialele feroase de la sectorul furnale
- 4.1.2. Materiale feroase de la sectorul oţelărie
- 4.1.3. Materiale feroase de la sectorul de laminare
- 4.1.4. Materiale feroase de la sectorul forjă
- 4.1.5. Materiale feroase din industria prelucrătoare
- 4.1.6. Materiale feroase din alte ramuri industriale
- 4.1.7. Materiale feroase vechi rezultate în afara proceselor tehnologice
- 4.2. Deşeuri neferoase
- 4.2.1. Terminologia deşeurilor neferoase
- 4.3. Deşeuri nemetalice
- 4.3.1. Hârtia
- 4.3.2. Spărturilor din sticlă
- 4.3.3. Masele plastice
- 4.3.4. Materiale textile
- 4.3.5. Cauciuc
- Capitolul 5. Colectarea şi recuperarea reziduurilor solide
- 5.1. COLECTAREA REZIDUURILOR
- 5.1.1. Recipiente
- 5.1.2. Sisteme de colectare
- 5.1.2.1. Metode de colectare
- 5.1.2.2. Moduri de colectare
- 5.1.2.3. Proceduri de colectare
- 5.2. UMPLEREA AUTOVEHICULELOR DE COLECTARE
- 5.2.1. Instalaţia de umplere a vehiculelor de colectare
- 5.2.2. Sistem de comprimare în autovehiculele de colectare •
- 5.3. TRANSPORTUL DEŞEURILOR
- 5.3.1. Sisteme de transport
- 5.4. Distanţa până la locul de procesare sau de eliminare finală.
- 5.4.1. Consideraţii sanitare şi de mediu privind transferul deşeurilor
- 5.4.2. Calculul capacităţii de transport
- 5.5. Colectarea şi recuperarea deşeurilor solide
- 5.5.1. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile feroase prăfoase
- 5.5.2. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile feroase sub formă de
- bucăţi
- 5.5.3. Colectarea şi recuperarea aşchiilor metalice
- 5.5.4. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile provenite din casarea
- autovehiculelor
- 5.5.5. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile feroase
- 5.5.6. Colectarea şi recuperarea materialelor metalelor neferoase
- 5.5.6.1. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile din cupru şi aliaje de
- cupru
- 5.5.6.2. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile din aluminiu
- 5.5.6.3. Colectarea şi recuperarea materialelor din zinc şi aliajelor de zinc
- 5.5.6.4. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile din plumb şi din
- aliaje de plumb
- 5.5.7. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile nemetalice
- 5.5.7.1. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile din hârtie
- 5.5.7.2. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile din sticlă
- 5.5.7.2. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile din mase plastic
- 5.5.7.3. Colectarea şi recuperarea materialelor refolosibile din materiale textile
Extras din curs
DEŞEURI INDUSTRIALE
CATEGORII DE DEŞEURI, NOŢIUNI, DEFINIŢII
1.1. GENERALITĂŢI
În ţara noastră, noţiunea de deşeu, este definită în anexa nr. 1 A la Ordonanţa de
Urgenţă a Guvernului nr. 78/2000 privind regimul deşeurilor, aprobată cu modificări prin
Legea nr. 426/2001: ca fiind orice substanţă, un material sau obiect apărut în urma unui
proces biologic (defecaţie, excreţie, respiraţie, căderea frunzelor etc.) sau tehnologic
(fabricarea unor piese, prepararea cimentului, a negrului de fum, spălarea cărbunilor etc.),
care prin el însuşi, fără a fi supus unei transformări, nu mai poate fi utilizat ca atare.
Sursele de poluare specifice sunt cele industriale, activităţile menajere,
mijloacele de transport auto, etc
Deşeurile, de orice fel, rezultate din multiple activităţi umane, constituie o
problemă de o deosebită actualitate, atât datorită creşterii continue a cantităţii şi varietăţii
acestora, cât şi datorită importanţei cantităţii de materii prime nefolosite ce pot fi
recuperate şi reintroduse în circuitul economic.
Dezvoltarea urbanistică şi teritorială a oraşelor şi creşterea nivelului de trai
antrenează producerea unei cantităţi tot mai mari de deşeuri menajere, stradale şi
industriale. Efectele dăunătoare ale deşeurilor constau în:
- răspândirea de infecţii prin agenţi patogeni;
- înmulţirea unor insecte şi rozătoare (răspândirea unor maladii);
- poluarea solului, apelor de suprafaţă şi subterane, atmosferei;
- aspectul inestetic al mediului.1
Până în prezent, acelaşi obiectiv este prezentat sub diverse denumiri, cum ar fi:
deşeuri solide urbane şi industriale, deşeuri organice sau anorganice, deşeuri menajere,
stradale şi industriale, rebuturi, refuzuri, gunoi menajer şi stradal etc.2
În domeniul industrial apar trei noţiuni: deşeuri, rebuturi şi reziduuri, care se
definesc astfel:
1 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian şi Catrinescu Theodor – Reziduuri menajere, stradale şi
industriale. Colectarea, depozitarea şi valorificarea materialelor refolosibile, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992,
ISBN 973-31-0418-3 ; pag 9
2 Bularda Gheorghe, Bularda Doru-Cristian şi Catrinescu Theodor – Reziduuri menajere, stradale şi
industriale. Colectarea, depozitarea şi valorificarea materialelor refolosibile, Ed. Tehnică, Bucureşti, 1992,
ISBN 973-31-0418-3 ; pag 11
2
- deşeuri: material sau obiect care prin el însuşi, fără a fi supus unei
transformări, nu mai poate fi utilizat. După destinaţie, deşeurile se pot
structura la rândul lor în două subgrupe:
- recuperabile;
- irecuperabile,
iar după origine pot fi grupate, de asemenea în două subgrupe:
- rebut: o maşină, un utilaj sau un produs care nu mai poate fi
folosit direct. Produsele, la rândul lor, la faza de control
tehnic se separă în produse bune pentru folosinţă şi rebuturi
care nu mai pot fi folosite direct.
- reziduuri: materii prime, materiale sau produse care sunt
respinse în cursul unei fabricaţii sau a unor activităţi umane
(menaj, comerţ etc.). La rândul lor reziduurilor pot fi:
- specifice: sunt deşeuri caracteristice unei anume
prelucrări, ca exemplu: aşchiile de metal şi lichidul de
răcire pentru atelierele mecanice, nisipul şi bavurile
pentru turnătorii etc.;
- curente: sunt deşeurile caracteristice în mod net unei
producţii: hârtiile, ambalajele, cauciucurile, plasticul,
sticla şi altele care se găsesc în mod curent în diferite
industrii dar nu sunt specifice cu natura acestora.3
Deşeurile pot fi:
a) Din punct de vedere al originii şi al administrării (tabelul 1.1.):
I. deşeuri urbane;
II. deşeuri industriale;
b) Funcţie de natura şi locul de producere, deşeuri pot fi clasificate ca în tabelul
1.1.
c) După durata (timpul) de producere, deşeuri se regăsesc într-un triplu flux:
I. de scurtă durată, adică în momentul în care se consumă sau prelucrează
materia, şi aici intră deşeurile menajere de fiecare zi şi deşeurile industriale
pentru producţie sau pentru comercializare;
II. de durată medie, provenite din obiectele uzate de uz personal sau
gospodăresc;
III. de lungă durată, care apar în momentul când se elimină, degradează
materialul.
d) Funcţie de gradul de descompunere:
I. biodegradabile, care sunt descompuse de bacterii aerobe şi anaerobe;
Preview document
Conținut arhivă zip
- Gestionarea Deseurilor Industriale.pdf
Alții au mai descărcat și
INTRODUCERE Mulţi oameni , chiar dintre cei mai bine pregatiti si mai bine informaţi , percep greşit anumite probleme majore de mediu care...
Capitolul I Definiţia şi clasificarea deşeurilor Deşeurile sunt generate în diferitele stadii ale activităţii umane şi reprezintă o...
Capitolul 1 RECICLAREA 1.1. Caracteristici generale Reciclarea este folositoare pentru mediu doar daca procesul de reciclare este condus intr-o...
PROTECTIA MEDIULUI IN CONCEPTIA DEZVOLTARII DURABILE 1. Mediul ca sistem: trasaturi si functii 2. Ecosisteme – echilibrul acestora. 3....
Metode de tratare termica Prin procedeele termice din cadrul tratarii deseurilor se numara incinerarea deseurilor, piroliza deseurilor,...
ARGUMENT Printre problemele care solicită o atenție deosebită, prin implicațiile majore asupra mediului înconjurător și, implicit, asupra...
Deseul este un produs al activitatii antropice aflate sub orice forma. De asemenea, deseul este o caracteristica inevitabila a unei societati...
ARGUMENT Am pornit de la notiunea de calitate si am incercat sa prezint atat aspectele negative cat si pe cele pozitive cu privire la cunoastea...
Te-ar putea interesa și
INTRODUCERE Problemele legate de mediul înconjurător au ajuns din inconştienţa unora să afecteze întreaga umanitate. De aceea una din provocările...
1.Introducere 1.1.Definitie În conformitate cu Hotarârea de Guvern 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei...
INTRODUCERE Mulţi oameni , chiar dintre cei mai bine pregatiti si mai bine informaţi , percep greşit anumite probleme majore de mediu care...
Introducere Sistemul economiei de piață și stilul de viață tind să ceeze un mediu omogen, tradițiile culturale strict legate de resursele locale...
INTRODUCERE Până la consumatorul individual sau colectiv, alimentele parcurg un circuit complex, atât ca posibilităţi de insalubrizare, cât şi ca...
REZUMAT Zgura este principalul subprodus pentru metalurgia feroasă, iar utilizarea ei aduce cele mai importante beneficii economice și ecologice....
INTRODUCERE La solicitarea Ministerului Apelor si Protecţiei Mediului, Inspectoratul de Protectie a Mediului (IPM) Piatra Neamt a elaborat Planul...
Introducere Noţiunea de mediu înconjurător este una dintre noţiunile fundamentale care stau la baza ecologiei (din grecescul aeikos=loc de trai,...