Bugetul Public

1. Bugetul public – noţiune şi conţinut

Bugetul public este un instrument complex folosit de către stat prin care

se proiectează şi se desfăşoară activitatea privind finanţele publice .

Bugetul public este un act juridic prin care se prevăd şi se aprobă prin lege

veniturile şi cheltuielile anuale ale statului sau ale instituţiilor publice . În buget

veniturile se înscriu după conţinutul lor fiscal sau nefiscal şi după sursa de

provenienţă în cadrul fiecărei subdiviziuni stabilindu-se nivelul încasărilor , iar

cheltuielile se înscriu , conform clasificaţiei bugetare , după conţinutul şi după

destinaţia pe care o capătă (pe domenii de activitate , ramuri şi subramuri) ,

stabilindu-se nivelul acestora .

“Prin bugetul public se stabileşte un raport între veniturile publice, care

sunt, în principal , impozite şi taxe , şi nevoile sociale , urmărindu-se evitarea

inechităţii în repartiţia sarcinilor fiscale asupra membrilor societăţii …Printr-un

buget bine alcătuit , riguros fundamentat , Parlamentul şi Guvernul pot avea o

imagine de ansamblu, clară , asupra raportului dintre valoarea bunurilor

materiale şi nemateriale create în economie şi valoarea eforturilor făcute pentru

realizarea lor . În mod similar , organele locale ale puterii şi administraţiei de

stat pot avea o astfel de imagine la nivel mezoeconomic”

Bugetul public , ca act prin care sunt prevăzute şi autorizate veniturile şi

cheltuielile anuale ale statului , se caracterizează prin următoarele trăsături :

-- este un act de previziuni , el prezentându-se sub forma unui tablou

evaluativ şi comparativ de venituri publice , care indică sursele băneşti ale

statului şi destinaţiile acestora exprimate în cheltuieli ;

-- este un act de autorizare , prin care puterea executivă este împuternicită

de puterea legislativă să utilizeze fonduri şi să perceapă venituri ,

conform prevederilor legale ;

-- este un act anual – anul bugetar ca perioadă de exerciţiu financiar fiind

cel mai potrivit interval pentru care se poate efectua programarea şi se

poate urmări execuţia veniturilor şi cheltuielilor .

Prin bugetul public se analizează finanţele publice care exprimă fluxuri

financiare privind formarea resurselor băneşti publice şi fluxuri financiare ce se degajă în procesul de gestionare a acestor resurse . În cea mai mare parte , aceste

fluxuri financiare sunt sub forma prelevărilor obligatorii şi transferurilor prin

care statul şi colectivităţile locale îşi constituie resursele băneşti necesare

desfăşurării activităţii specifice, prin cheltuieli . Prin bugetul public se stabilesc ,

pe baza unor considerente de ordin economic , politic , social şi financiar ,

veniturile care reflectă politica fiscală a statului .

“Resursele financiare publice includ resursele administraţiei de stat

centrale şi locale , resursele asigurărilor sociale de stat şi resursele instituţiilor

publice cu caracter autonom”

. Veniturile publice sunt exprimate prin

impozite şi taxe .

1) Moşteanu T.,Buget şi trezorerie publică, Ed.a II-a, revizuită şi completată, Ed.Style, Bucureşti, 2000, pag.13.

2). Văcărel I., şi colectivul “Finanţe publice” Ed. Dicactică şi Pedagogică R.A. , Bucureşti , 1999

Impozitele reprezintă o formă de prelevare a unei părţi din veniturile sau

averea persoanelor fizice sau juridice la dispoziţia statului , în vederea acoperirii

cheltuielilor sale . Această prelevare se face în mod obligatoriu , cu titlu

nerambursabil şi fără contraprestaţie din partea statului . Caracterul obligatoriu

al impozitelor trebuie înţeles în sensul că plata acestora către stat este o obligaţie

impusă tuturor persoanelor fizice sau juridice care realizează venit dintr-o

anumită sursă sau posedă un anumit gen de avere , pentru care , conform legii ,

datorează impozit .

Astfel , impozitele sunt plăţi care se fac către stat cu titlu definitiv şi

nerambursabil . În schimbul acestora , plătitorii nu pot solicita statului un

contraserviciu de valoare egală sau apropiată .

Bugetul public este documentul care cuprinde nu numai execuţia

resurselor băneşti , ci şi modul de repartizare şi utilizare a acestora, prin

cheltuieli publice .

“Cheltuielile publice exprimă relaţiile economico – sociale în formă

bănească, care se manifestă între stat pe de o parte, şi persoane juridice şi fizice ,

pe de altă parte , cu ocazia repartizării şi utilizării resurselor financiare ale

statului , în scopul îndeplinirii funcţiilor acestuia”

. Conţinutul economic al

cheltuielilor publice se află în strânsă legătură cu destinaţia lor .

Astfel, unele cheltuieli exprimă un consum definitiv de produs intern brut,

reprezentând valoarea plăţilor pe care le efectuează instituţiile publice în formele

specifice ale cheltuielilor curente , iar alte cheltuieli publice exprimă o avansare

de produs intern brut , reprezentând participarea statului la finanţarea formării

brute de capital atât în sfera producţiei materiale , cât şi în sfera nematerială .

Cheltuielile publice includ :

-- cheltuieli bugetare , acoperite din resurse financiare publice , constituite in :

-- bugetul de stat ;

-- bugetul asigurărilor sociale ;

-- bugetele locale ;

-- bugetele instituţiilor publice autonome ;

-- cheltuieli acoperite din fonduri cu destinaţie specială ;

-- cheltuieli extrabugetare , acoperite din resurse financiare publice

constituite în afara bugetului prevăzute în

bugetele de venituri şi cheltuieli extrabugetare

ale instituţiilor publice ;

-- cheltuieli efectuate din bugetul trezoreriei publice .