Contractele Bursiere

CONTRACTELE BURSIERE - VECTOR ESENȚIAL AL PIEȚEI DE INTERNAȚIONALE DE CAPITAL

1. Tipuri contracte bursiere

Pe piaţa financiară se realizează tranzacţii cu valori mobiliare (acţiuni şi obligaţiuni) însa pe lângă aceste valori mobiliare primare, pe marile pieţe financiare ale lumii se tranzacţionează şi valori mobiliare derivate (contracte futures, opţiuni, etc - tranzacţii la termen), numite în acest sens întrucât acestea reprezintă contrate ce au ca suport titlurile de valoare clasice. De regulă, valorile mobiliare derivate se tranzacţionează la bursele de valori (în cazul contractelor având ca suport indici bursieri sau valori mobiliare) sau la burse de mărfuri sau burse specializate (în cazul contractelor având ca activ suport mărfuri sau active financiar-bancare).

Bursele de mărfuri s-au bucurat de un interes deosebit, încă de la apariţia lor, din partea marelui public, reprezentând pentru unii o speranţă de îmbogăţire rapidă iar pentru alţii soluţia în căutarea unei certitudini asupra viitorului apropiat sau îndepărtat. Procesul de dematerializare a mărfii a constituit primul mare pas spre tranzacţiile futures şi options. Fluctuaţiile ample şi neanticipate ale preţurilor pe pieţele spot, împreună cu puterea limitată a participanţilor la aceste pieţe, au fost factori favorabili în apariţia tranzacţiilor forward şi futures.

Există o serie de tipuri de contracte bursiere :

- Contractul spot

- Contractul forward

- Contractul futures

- Contractul options.

1.1. Contractul spot

Este un contract de vânzare cumpărare a cărui execuţie are loc, teoretic, după încheierea lui. Practic, este executat în termen cuprins între 24 ore şi 10 zile bancare şi presupune livrarea obligatorie a mărfii. Marfa ce stă la baza contractului spot este:

a) la vedere (adică există)

b) disponibilă, nu este grevată de vreo obligaţie (de exemplu, gajul)

c) prezentă, se află într-un depozit agreat de bursă

Preţul de execuţie al contractului este cel stabilit în momentul încheierii tranzacţiei.

1.2. Contractul forward

Reprezintă o negociere privată în care vânzătorul şi cumpărătorul convin asupra unui preţ pentru o marfă care urmează să fie livrată în viitor. Un exemplu de contract forward îl constitue cumpărarea unui automobil nou. Există posibilitatea ca dealerul să nu aibă maşina pe care o doriţi, caz în care el poate comanda maşina la fabrică. Dar, înainte de a comanda maşina la fabrică, dealerul va dori să încheie un contract forward cu dumneavoastră, pentru a cumpăra maşina la o dată în viitor şi la un preţ specificat în contract. Este un exemplu cum printr-un contract forward se poate bloca un preţ, pentru că, deşi preţul maşinii va creşte faţă de preţul din contract, la livrare nu se va plăti decât preţul stabilit anterior.

1.3. Contractul futures

Apărute cu peste o sută de ani în urmă, contractele futures au cunoscut o expansiune fulminantă în lumea financiară a sfârşitului de secol XX, volumul de tranzacţionare al acestora depăşind în prezent pe plan mondial orice alte produse bursiere. Desigur, riscul asumat într-o asemenea tranzacţie există şi nu poate fi ignorat. Cu cât el este mai mare, cu atât sporesc şansele de câştig, pe de o parte, dar şi cele de pierdere, pe de alta. Însă marea diversitate a acestor produse derivate (se numesc astfel deoarece au întotdeauna la bază un activ suport – devize, rate ale dobânzii, indici bursieri etc) şi mai ales flexibilitatea lor permit investitorilor nu doar reducerea substanţială a riscului pe care îl presupune tranzacţionarea unui astfel de produs, ci în unele cazuri, chiar evitarea lui, bineînţeles în cadrul unor strategii bine puse la punct teoretic şi corect aplicate în practică.